Dezbaterea "Un Nobel pentru Romania" organizata la standul Cotidianul i-a reunit pe citiva dintre cei mai prestigiosi intelectuali din Romania: Matei Calinescu, Ion Vianu, Carmen Musat, Andrei Oisteanu, Paul Cernat, Marius Chivu si Mihai Neamtu. Discutia moderata de Cristian Teodorescu a pornit de la asumarea "obsesiei Nobelului" din care se desprinde o intrebare presanta: De ce nu avem un Nobel pentru literatura?

Motivele extraliterare pentru care scriitorii romani au fost ocoliti pina acum de prestigioasa distinctie au fost sintetizate de Carmen Musat: "Intii sa ne traducem si sa ne promovam scriitorii si abia apoi sa avem obsesia Nobelului", a conchis redactorul sef al "Observatorului Cultural", deplingind inconsistenta traducerilor din literatura romana si slaba promovare pe piata de carte straina. Matei Calinescu, admirator convins al lui Mircea Ivanescu, a semnalat la rindul lui situatia deplorabila a promovarii literaturii autohtone in strainatate precum si carentele in ce priveste traducerile, in special din poezie.

Un alt tip de explicatii a oferit criticul Paul Cernat, in opinia caruia valoarea literara in sine nu are a face cu premiul decit in foarte putine dintre cazuri, atita vreme cit principalul criteriu de evaluare al Academiei Suedeze tine mai mult de calculelor geopolitice decit de evaluari estetice. Punctul de vedere al lui Cernat a fost combatut atit de Andrei Oisteanu cit si de Marius Chivu. Primul a sustinut ca obsesia unei culturi mici nu mai poate fi alimentata in plina epoca a globalizarii cind tocmai culturile mici si marginalizate sint recuperate. Dovada sint laureatii din ultimii ani, in majoritate proveniti din culturi minore. Pe de alta parte, Marius Chivu a argumentat ca membrii juriului evalueaza literatura intr-un mod mult mai traditional decit ne imaginam noi si ca a invoca mereu vina criteriilor politizate e o scuza facila si comoda.