Nu au mai mult de 20 de carti in biblioteca, iar in concediu prefera sa mearga la restaurant, si mai putin la teatru. Concluziile sunt desprinse din Barometrul Cultural realizat la finele anului trecut de Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii si finantat de Ministerul Culturii si Cultelor.

Studiul, realizat si cu sprijinul Metro Media Transilvania, in lunile noiembrie-decembrie 2006, are o marja de eroare de plus/minus 2,9%. El s-a efectuat pe un esantion de 1.485 de subiecti, cu varste de peste 15 ani.
"Este un barometru extrem de util pentru noi, pentru ca indica nu doar niste rezultate, ci si niste tendinte", a declarat Adrian Iorgulescu, ministrul culturii si cultelor. "Suntem realmente competitivi in materie de domeniu cultural, si acest lucru se vede", considera acesta. Cifrele spun insa alte lucruri.

Una din primele concluzii ale Barometrului Cultural pentru anul 2006 indica faptul ca bucurestenii consuma semnificativ mai multe produse culturale decat restul tarii, pe ansamblu, media frecventarii domeniilor culturale aflandu-se in jur de 20% din populatia tarii, iar pentru Bucuresti - aproximativ 60%.

15% fara nici o carte in biblioteca

In materie de literatura, romanii prefera romanele de dragoste (16% dintre cititori), acestea fiind urmate de romanele de aventuri (15%), politiste (13%) si cele semnate de clasici romani (12%). Locurile urmatoare sunt ocupate de: romanele istorice (12%), operele clasicilor internationali (7%), literatura stiintifico-fantastica (5%), de razboi (4%), filosofie (3%) si cartile de povesti (2%). 35% dintre cei chestionati au declarat ca nu citesc literatura.
La intrebarea "Cate carti, in afara de manualele de scoala sau ziare si reviste, aveti in casa?", 22% dintre cei chestionati au raspuns ca mai putin de 20 de carti. 18% au intre 100 si 500 de carti, 17%, intre 50 si 100 de carti, si 16%, intre 20 si 50 de carti.

Doar 6% dintre respondenti au peste 500 de carti, in timp ce 15% au declarat ca nu au nici o carte in biblioteca. Cercetatorii au intocmit si "portretele" cititorilor. Astfel, cei care au in biblioteca mai putin de 10 carti provin din orase medii sau mici, au venit mediu sau redus, cu familii mari, de varsta medie sau tineri. Romanii care au cumparat intre 10 si 20 de carti sunt de la oras, cu venit mediu, stiu limba engleza si sunt tineri. Cei care au mai mult de 20 de carti sunt tot de la oras, au venit mediu, stiu limbi straine, sunt mai degraba barbati cu varsta medie sau ridicata. Nu se uita la stiri sau talk-show-uri, dar vizioneaza alte emisiuni. Folosesc PC-ul si Internetul in mod regulat.
De altfel, calculatoarele au capatat o pondere insemnata intre elementele de infrastructura culturala domestica, una din trei persoane avand acces la astfel de bunuri, fapt ce semnifica integrarea utilizarii calculatoarelor in practicile cotidiene, potrivit studiului.

Internetul este folosit pentru "lectura ziarelor" (18% dintre utilizatori), "verificarea postei electronice" (16% dintre utilizatori), "informare" (12% dintre utilizatori), "descarcare de filme" (12% dintre utilizatori). Internetul pare sa fie folosit mai degraba in scopuri interactionale ("posta electronica" si "socializare") si mai putin in scopuri de informare sau de divertisment.

Televizorul ramane in topul preferintelor

Consumul privat de bunuri culturale este insa in continuare dominat de televizor si radio. Potrivit studiului, foarte multi romani au acces la multe posturi de televiziune, fapt surprins de accesul crescut la cablu tv. "Nu trebuie sa lasam televiziunile sa fie singurul comunicator in materie de cultura", a punctat Iorgulescu.

In ce priveste consumul de emisiuni tv, cele mai vizionate sunt stirile (77% dintre respondenti se uita zilnic), filmele (38% se uita zilnic), serialele si telenovelele (27% se uita zilnic), dezbaterile politice (21% se uita zilnic), transmisiunile sau emisiunile sportive (14% se uita zilnic), emisiunile de divertisment (12% se uita zilnic), talk show-uri (8% se uita zilnic), documentarele (7% se uita zilnic), emisiunile culturale (6% se uita zilnic) si filmele de desene animate (6% se uita zilnic). In ceea ce priveste filmele, optiunile romanilor se orienteaza mai ales spre: comedii (18%), de aventura (15%), romantice (10%), drame (9%), productii istorice (6%), documentare (5%), thriller (5%), de groaza (4%), filme de cinemateca (3%), SF (2%), biografice (1%). Ordinea optiunilor nu s-a schimbat fata de 2005, populatia find in continuare interesata mai ales de productii comerciale. 1 din 10 cetateni se declara interesati de filme documentare si istorice, genuri cu continut cultural ridicat.

"Romanii inca prefera stirile si filmele la tv. Probabil ca cecul ofertei si cererii de emisiuni tv se autoalimenteaza, insa este clar ca televiziunile comerciale raspund in cea mai mare parte cererii si ierarhiei de gusturi ale publicului larg, dar il si formeaza", se arata in studiul citat.

Citeste si:

Muzica populara, preferata si de oraseni, si de sateni

"In materie de muzica, principalul interes este muzica populara. Nu e rau, dar poate ar trebui sa ne indreptam si in alte parti", a declarat ministrul culturii si cultelor.
4,6% dintre respondenti au declarat ca nu asculta muzica. Preferintele muzicale ale celor care au afirmat ca asculta se mentin in ordinea de anul trecut: muzica populara (1), muzica usoara romaneasca (2), manele (3), muzica usoara straina (4) si muzica pop straina (5). "Profilul celui care prefera muzica populara include si persoane din mediul rural, dar si din urban, persoane cu venit ridicat, dar si cu venit scazut", se arata in studiu.

Tendinte de crestere fata de anul trecut s-au remarcat in ceea ce priveste numarul celor care merg la teatru, opera si la muzee. "Muzeele sunt tot mai vizitate, indeosebi cele de arta si de istorie", a mentionat Iorgulescu.

Insa, in concediu, romanii prefera sa mearga la restaurant, la internet café, cumparaturi, cofetarie, in parcuri de distractie sau chiar jocuri de noroc. O treime prefera fie spectacolele de teatru, fie pe cele de divertisment si abia unul din cinci prefera cinematograful.

Capitolul "Gradul de culturalizare a populatiei" din studiul mentionat releva faptul ca in Romania exista un clivaj al categoriilor de populatie dupa "capitalul cultural". Exista o populatie "ignoranta", 35% din respondenti, populatie "culta", 22%, si clasa culturala de "mijloc" cuprinde aproximativ 18% dintre respondenti. De asemenea, studiul a mai relevat faptul ca o familie cheltuieste, in medie, 45 de lei lunar pentru cultura. Totusi, potrivit studiului, 11% dintre respondenti nu cheltuiesc nimic in acest sens. II

Romania - tara cu cele mai putine cinematografe

Romania are cele mai putine cinematografe, raportat la 100.000 de locuitori, si cel mai mic numar de spectatori de film, raportat la totalul populatiei, dintre tarile europene incluse intr-o cercetare comparativa a Centrului de Studii si Cercetari din Domeniul Culturii (CSCDC), data publicitatii in luna aprilie.

Astfel, in Romania anului 2005 existau 0,4 cinematografe la 100.000 locuitori, in timp ce in Letonia anului 2004 erau 0,8, in Polonia 2003 -1,5, in Lituania 2004 - 2,4 etc. Cele mai multe cinematografe sunt in Spania, la nivelul anului 2004 - 10,2, conform cercetarii. In privinta publicului din cinematografe, Romania din 2005 este tot la coada listei, cu o frecventa de 0,2 (numar de spectatori/locuitor).

Ministrul culturii si cultelor, Adrian Iorgulescu, este de parere ca publicului nu-i lipseste interesul pentru cinema, dar ca nu exista si conditii propice de vizionare. Singura solutie propusa de ministru este privatizarea cinematografelor.

"Difuzarea filmelor este la pamant. Am ajuns sa producem filme si spectatorii sa nu le vada. Nu mai avem decat o varianta de iesire: privatizarea cinematografelor. Romania este singura tara din Europa care, dupa 17 ani de la revolutie, nu si-a privatizat reteaua de cinematografe, iar cat timp acestea vor sta la stat, se vor degrada", a declarat Adrian Iorgulescu. De asemenea, ministrul a declarat ca prin privatizare este esential sa se pastreze destinatia salilor de cinema. "Este vital sa ramana cinematografe si sa nu se transforme in carciumi si discoteci sau sa devina un fel de afaceri imobiliare, pentru ca aceste sali sunt bine plasate, central, in toate orasele din tara", a mai declarat ministrul.

In prezent, in administrarea RADEF se afla 306 cinematografe, dintre care 109 sunt inchise, 99 au destinatia schimbata, 60 sunt inchiriate cu obligatia de a difuza filme, iar 38 sunt exploatate pentru proiectii cinematografice.