Te-ntrebi cand se mai si munceste (pardon: de fapt, in Romania nu se munceste, ci 'se desfasoara activitatea'; sa lucre prostii, noi 'ne desfasuram'). Nu-i saptamana fara concurs de poezie, dans, frumusete, confectionat sperietori de ciori (sambata trecuta, la Iasi), pescuit, teatru, desene pe asfalt, planorism, proza, hei-rupism, liberschimbism, donjuanism, jemanfisism...
se-ntrec sanitarii, pompierii, bucatarii, salvamontistii, padurarii, politistii, papusarii, olimpicii, cineastii, marinarii, vacarii, acvaristii, pupin... ma rog, in final, toate parangheliile astea scumpe vor fi avand si-un scop (ca sa nu zic de-a dreptul efect) instructiv-educativ. O singura zona este constant ocolita: aceea in care se corceste si se ofileste biata limba romana.

N-am auzit despre vreun concurs cu tema 'Sa vorbim corect romaneste', de vreun congres al gardienilor limbii, de-o festivitate inchinata verbului stramosesc. Basarabenii au o zi a limbii romane; noi, nu. Lasata de izbeliste, romana a intrat intr-un lent si de neoprit proces de degradare. La care-si aduc din plin contributia lucratorii din domeniul audio-vizualului. Orice-ar invata elevul la scoala, cand aude la radio si TV pronuntandu-se aferat 'saptisprezece', asa rosteste si el. Gandirea logica (sapte-spre-zece, niciun i pe nicaieri!) este anulata de autoritatea modelului absolut. Redactorul, prezentatorul, moderatorul, pana si comentatorul sportiv, au statut � fie ca-s constienti de asta, fie ca nu ' de educatori si formatori ai vorbirii natiei. Si tocmai ei siluiesc limba ceas de ceas! Mai intai, cum am mai scris, au mutat complet incorect accentul pe o penultima silaba inexistenta a numelor proprii: Gradináru (cu accent pe a) a devenit Gradinaríu (cu accent pe i).

De ce? Numai din prostie, iertati-mi vorba prea grea! Si, uneori, din interes. La Radio Bucuresti auziti mereu despre un anume Gágiu (cu accent pe a). Evident, il cheama Gagíu (cu accent pe i) �' ceea ce ar putea fi un soi de masculin al argoticului 'gagica'. E-o modificare oarecum scuzabila, motivele tinand de pudoare. Cam asa au procedat si stramosii mei bucovineni: ii cheama, acum, 'Pindelea', dar, pe la 1700, se numeau de-a dreptul indecent, cu z in loc de d. Iar satul (cu... esti la urma) le purta numele! In celelalte cazuri, adica aproape in totalitate, mutarea accentului (Paduraríu in loc de Paduráru, ptiu, ce tampenie!) declansata, candva, de amicul Topescu (intr-o transmisie, a pronuntat Rotaríu in loc de Rotáriu, si bulgarele a luat-o la vale!) s-a-ntins ca raia. Acum, alta prostie gogonata: �ca si�. Face cariera in Parlament, l-am auzit si pe primul ministru, si pe un academician (e drept dinspre stiintele exacte) - ba, culmea, si pe un popa bagand 'si'lumesti in cetirea cartilor sfinte: 'fiica lui Faraon l-a crescut ca si pe copilul ei�'. Am cautat textul biblic ('Faptele Apostolilor' 7-20): aflati ca acolo nu-i niciun si, a aparut doar pentru ca, vorba Chiritei, 'unii moda imiteaza'. Cat o fi de sacra slova Bibliei, daca la TV se spune 'lucreaza ca si bruta'' slova sfanta, plomband-o cu si de moda noua! Iar incorectitudinile intra in uz si, dupa ce trec printr-un stadiu incert de tolerare, devin, pana la urma, norma. Asa c-ar trebui starpite de mici, la fel ca locomotiva, cand inca-i samovar. Cine s-o faca? Audiovizualul o fi avand niscaiva bune intentii, dar daca carte destula nu e, nimic nu e. Poate de-ar trece Pruteanu la P.D. (50% in anumite sondaje!) nu l-ar mai lua nimeni peste picior si s-ar auzi un glas autorizat...