Festivalul national de interpretare a muzicii populare romanesti, desfasurat sub emblematicul nume al Mariei Tanase, este un miracol.
De aproape jumatate de secol, in cele 19 editii de pana acum, timp de trei zile la Craiova bate puternic si emotional inima romanilor. De pretutindeni, fii neamului vin aici sa cante, demonstrandu-si iubirea pentru ceea ce inseamna simtirea si sufletul tarii. Tineri, unii numai de saisprezece ani ' cum a fost si Vladuta Marioara Lupau din Salaj, castigatoarea Marelui premiu al editiei - , vin incercand sa dobandeasca afirmarea in dezvaluirea cantecului romanesc. Juriul a ales dintre cei aproape o suta de tineri, dupa preselectie, 38 de concurenti. Un repertoriu interesant, cu o cota ridicata a valorilor autenticitatii, a demonstrat ca folclorul romanesc, din pacate privit ca o cenusereasa a vietii artistice si culturale contemporane, continua sa existe, rezistand eroic agresiunii modelor si vulgaritatii.

Superbe balade si doine, vechile sonuri ale cavalului, viorii cu goarna, tambalului sau trompetei o dovedesc cu prisosinta. Salile arhipline cu un public traitor de bucurie aici la festivalul craiovean ne incurajeaza totusi. Recitalurile unor mari nume ale folclorului nostru, de la Floarea Calota sau Ionela Prodan, Matilda Pascal Cojocaritei, pana la versiunile personale datorate lui Tudor Gheorghe, acum presedinte al juriului, s-au asociat Lautarilor din Chisinau condusi de Nicolae Botgros si Orchestrei craiovene'Maria Tanase' condusa de Nicu Cretu. Ceva miraculos, despre care stiam destul de putin, se intampla aici, in Craiova Olteniei. Cantecul lupta pentru viata fara de moarte a artei unui neam care a dat lumii o stea numita Maria Tanase, de la care am invatat despre pacatul celui ce'iubeste si lasa'


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.