Creatorii a ceea ce numim bani (monede si bancnote) au, in Romania, ceva comun: sunt prost platiti. Cel putin din 1947 incoace. Iar pentru ca moneda nationala va disparea, fiind inlocuita cu euro, graficienii si gravorii monedelor si biletelor de banca romanesti vor deveni istorie. O istorie care a inceput in 1868 (primele monede) si s-a terminat pe 1 iulie 2005. Primele bancnote romanesti au fost tiparite in 1881.

Moneda este un instrument etalon legat de plata pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulari si pentru stingerea obligatiilor, masurator general de valori care se bucura de increderea publica si poarta girul statului. Atunci cand este confectionata din metal pretios, ii garanteaza greutatea si titlul. Bancnota sau moneda fiduciara este o moneda fara valoare in sine, doar cu una pur simbolica, fixata de autoritatea publica. Aceasta moneda ia forma biletelor de banca, adica banii de hartie, care au putere de circulatie in interiorul unei tari.

Bancnota de 500 de lei: o afacere incheiata

Numarul bancnotelor puse in circulatie de la ultima emisiune, adica incepand cu 1 iulie 2005 pana in prezent, este de 905 milioane, iar cel al monedelor - 550 de milioane. Numarul si numele graficienilor care au lucrat la conceperea ultimelor bancnote si monede (cele denominate) nu ne-au fost dezvaluite de reprezentantii Bancii Nationale, carora le-am solicitat amanunte despre acesti artisti. Iar despre nivelul salariilor nici n-a putut fi vorba. In orice caz, graficienii cu pricina sunt angajati ai BNR si au lefuri fixe, nu sunt platiti la lucrare, asa cum se intamplase pana atunci.

De altfel, creativitatea este acum un atribut mai degraba al calculatorului decat al artistului.
Ultimii doi graficieni care au creat bancnote au fost Octavian Ion Penda (actualul director al Muzeului Hartilor) si Nicolae Saftoiu. Niciunul dintre ei nu a fost prea incantat de colaborarea cu Banca Nationala, motiv pentru care cel dintai a renuntat la aceasta dupa prima bancnota (cea de 500 de lei, din 1990, foto 2), iar cel de-al doilea s-a retras la poalele muntelui Papusa, langa Campulung Muscel.

Citeste si:

Timp de 15 ani, Octavian Penda nu si-a primit banii promisi, lucru de care s-a si plans intr-una dintre cartile sale. Recent, banca si-a achitat datoria pentru bancnota facuta aproape in intregime manual, dar cativa dintre cei care-l cunosc zambesc ironic si spun ca artistul nu si-a luat nici casa, nici masina. Nici macar casa pe care o avea nu si-a renovat-o cu banii primiti. Graficianul pastreaza insa tacerea asupra „afacerii", pe care o considera definitiv incheiata. E multumit ca, in principiu, n-a muncit degeaba. „Am o intelegere cu Banca Nationala si vreau s-o respect - spune Octavian Penda. De altfel, ce rost ar avea sa ma plang? Am facut-o atata timp si nu mi-a folosit la nimic. Am lucruri mai importante de realizat decat sa tulbur apele unde nu e peste".

Nemultumirile lui Nicolae Saftoiu

Nicolae Saftoiu a continuat ceea ce incepuse Penda. Treaba de facut era, slava Domnului, caci inflatia a accelerat productia de bancnote. Neintelegerile cu BNR au fost multiple, de la conceptia lucrarilor pana la onorariu. De pilda, bancnota de 1.000 de lei (cea cu Eminescu) n-a fost acceptata de Guvern asa cum a fost conceputa, motiv pentru care Saftoiu n-a vrut sa se semneze pe ea. Nici pe bancnota de 50.000 de lei nu s-a semnat pentru ca, declara el, cineva din banca a schimbat Sfinxul de pe revers cu Ateneul, banalizand lucrarea.

La bancnota de 1.000.000 de lei, BNR a preferat sa lucreze cu un grafician strain care - zice Saftoiu - nici nu stia unde e Romania pe harta. „Bancnota de 1.000.000 e de prost gust - declara artistul in 2004. Ornamentul de pe spate nu are legatura cu scriitorul Caragiale". Tot Nicolae Saftoiu dezvaluia si faptul ca primul stoc de bilete de banca avand aceasta valoare au iesit cu dimensiunile mai mari si nu incapeau in bancomate. Au fost retrase de pe piata, dar aceasta greseala a costat statul roman sute de mii de dolari.
In privinta onorariului primit de artist, aici n-a mai functionat principiul risipei. Cea mai mare suma incasata a fost de 6.000 de dolari, pentru o munca de doi ani la bancnota de 500.000 de lei.