Creierul uman poate distinge intre un tigru si o creanga miscata de vint in mai putin de 20 de milisecunde. Aceasta abilitate de clasificare, de ordonare mintala a obiectelor vizuale, este studiata de tot mai multi specialisti in neurostiinte si inteligenta artificiala. Ideea lor este ca, pornind de aici, sa puna la punct programe de computer care sa imite perfect modul in care omul priveste si identifica rapid lucrurile din jurul sau.

Proiectul cel mai avansat din acest domeniu apartine unui grup de cercetatori de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). "Am creat un model care ia in considerare o multime de date stiintifice despre anatomia si fiziologia cortexului vizual si incearca sa simuleze ceea ce se intimpla in primele 100 milisecunde in care vedem un obiect. Este primul model care poate reproduce acest tip de comportament", explica Tomaso Poggio, specialist in inteligenta artificiala la MIT, citat de site-ul Science Daily.com.

Proiectul de la MIT a pornit de la ipoteza dupa care recunoasterea rapida a lucrurilor, prin care distingem chipul uman sau silueta unui animal, se petrece inainte ca noi sa devenim constienti de ceea ce vedem. In 1989, Simon Thorpe, specialist in stiintele creierului, a explicat pentru prima oara de ce recunoastem atit de iute lucrurile vazute in jurul nostru. El spune ca, initial, datele vizuale sint prelucrate sub o forma bruta, fara sa fie "rafinate" prin procesul de feedback. Astfel, recunoastem o pisica in mai putin de o secunda si abia apoi, la o a doua privire, aflam ce culoare are sau din ce rasa este.

Citeste si:

Softul de la MIT preia modelul privirii rapide copiind inclusiv "arhitectura" neuronilor de pe scoarta cerebrala, de la neuronii care identifica formele de baza (liniile, marginile) la cei prin care "etichetam" obiectele: "ciine", "sarpe", "om". Programul inventat la MIT a fost testat cu succes, reusind sa identifice la fel de bine ca mintea umana 300 de lucruri si animale. "Este o sarcina foarte grea pentru orice sistem vizual artificial. Vietatile au forme si marimi extrem de variate.

Serpii, fluturii si elefantii au foarte putine lucruri in comun, ca sa nu mai punem la socoteala faptul ca animalele din imagini sint surprinse in diverse ipostaze: sezind, zburind sau alergind", explica Thomas Serre, cercetator in stiintele creierului la MIT. Experimentul a dovedit ca apropierea dintre mintea umana si computer este valabila si in privinta erorilor de "etichetare" a obiectelor. Astfel, calculatorul identifica 90% dintre animalele fotografiate de aproape si 74% dintre vietatile pozate de la departare. Aceleasi procente de acuratete se intilnesc si in cazul perceptiei umane.