Mamele-purtatoare vor intra in legalitate peste citeva luni, o data cu adoptarea legii privind sanatatea reproducerii si a reproducerii umane asistate medical. Cuplurile care nu pot avea copii vor putea "contracta" o femeie care sa le primeasca embrionul si sa duca sarcina pina la capat. Ca si in cazul adoptiilor, legea prevede amenzi de sute de milioane de lei pentru cei care dau si primesc bani in acest schimb. Insa tocmai anticiparea legiuitorului a acestor situatii ilegale anunta nasterea unei noi piete, cea a pintecelor sanatoase de inchiriat.

Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical privea consilierea obligatorie in cazul intreruperii de sarcina. Pe parcurs a fost imbunatatita cu prevederi consistente in privinta reproducerii umane asistate medical. Grupul interesat de promulgarea acestei legi este constituit de medicii ginecologi cu clinici particulare puternice, indeosebi profesori universitari, deoarece ei detin tehnologia necesara. Prima varianta a legii a fost adoptata de Parlament si trimisa spre promulgare in octombrie 2004. Presedintele de atunci al Romaniei, Ion Iliescu, a intors legea la Parlament si a cerut reexaminarea ei.

Societatea civila reactioneaza

Dupa ce a fost adoptata intr-o noua forma de catre Camera Deputatilor, in prezent legea se afla in dezbatere, fiind trimisa spre avizare la patru comisii din Senat (juridica, a drepturilor omului, cea pentru sanatate si cea pentru egalitate de sanse). Aceste comisii au obligatia de a-si da avizul pina pe 15-16 martie. E foarte important ca fiecare comisie din Senat sa revizuiasca legea in asa fel incit sa respecte drepturile omului. Centrul de Resurse Juridice si ACCEPT doresc sa atraga atentia opiniei publice din Romania ca pina in prezent nu a existat o dezbatere in mass-media referitoare la aspectele sensibile, de etica si de respectarea drepturilor omului care sint impuse prin actuala forma a legii.

Medicii la rampa

Proiectul de lege ii ofera medicului o pozitie privilegiata doar in aparenta. Atributiile sale sint amplificate in multe domenii. Primul e acela al consilierii obligatorii in cazul unui avort, care il priveste pe medicul curant si pe cel de familie. Ei vor trebui sa informeze femeia in legatura cu consecintele acestei operatii, ea obtinind o adeverinta care sa demonstreze ca a fost consiliata. Acest act e abuziv pentru ca transforma un drept intr-o obligatie. Femeia e privata de libertatea deciziei, nu poate alege sa fie consiliata sau nu. Mai mult, informatia e definita restrictiv in lege. Femeia in cauza nu afla nimic despre avantajele unei astfel de operatii. In schimb, i se explica sechelele si complicatiile care pot rezulta dintr-un avort, tehnicile aplicate si riscurile lor. I se aduc la cunostinta alternativele la avort si drepturile de care beneficiaza gravidele. Problema este ca un medic nu are competenta necesara in privinta acestor drepturi.

Aceste informatii nu sint conforme cu cele elaborate de Federatia Internationala a Ginecologilor si Obstetricienilor (FIGO). Scopul consilierii este sa o determine pe femeie sa nu faca o intrerupere a sarcinii.

Piata de desfacere pentru cupluri infertile

Tot doctorilor le revine responsabilitatea de a decide care sint cuplurile care vor beneficia de reproducerea umana asistata medical. Legea nu prevede cum se poate contesta hotarirea medicilor. Mai mult, criteriile care trebuie indeplinite inainte de initierea procedurii se refera la virsta femeii. Nu exista una minima si maxima, ca in legile occidentale. Se stipuleaza doar ca ea "trebuie sa aiba virsta necesara pentru a procrea". Din punct de vedere biologic, aceasta virsta inseamna primul ciclu menstrual.

Provocare la mita

Corelate, aceste prevederi sint o invitatie la abuz. In primul rind, din cauza neprecizarii virstei, cupluri care nu aveau acces la aceasta procedura in Occident vor putea sa recurga la ea in Romania. Totodata, puterea se afla in miinile medicului. Conform Monitorului Oficial, salariul brut al unui doctor stagiar este de 3.745.000 de lei. Cel maxim, adica al unui medic primar, variaza, aproximativ, intre 5.991.000 si 12.202.000 de lei, la care se adauga sporuri de vechime si garzi. Dar pentru a trece de la 3.745.000 la 5.991.000 de lei e nevoie de 12 ani sau mai mult. Un astfel de salariu te face sa-ti pui problema "mitei" cind vine vorba de reproducerea umana asistata medical.

Citeste si:

Mai mult, legea nu prevede daca medicii vor fi remunerati sau nu pentru noile responsabilitati care le revin.

Cum violam drepturile omului

Proiectul de lege privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical include si conceptul de mama-surogat. FIGO se opune vehement reglementarii acestui concept in legislatia nationala.

Prin felul in care acest termen este definit se pune in pericol viata mamelor-surogat. Se stipuleaza ca ele vor semna un contract cu cuplul reproductiv, contract care include o clauza care priveste "avortul in lipsa unei indicatii medicale". Cu alte cuvinte, femeia pierde dreptul de decizie asupra propriului corp: nu poate face avort in lipsa unei indicatii medicale. Din nou, doctorul are privilegiul alegerii: el dicteaza cind mama-surogat poate face un avort si cind nu. Dreptul la integritate corporala se numara printre drepturile omului. Una dintre proprietatile lor este faptul ca sint inalienabile.

Aceasta presupune ca atit timp cit o persoana este in viata, drepturile acestea continua sa-i apartina. Persoana nu poate sa le instraineze. Cu alte cuvinte, trupul nu se poate ceda, iar asta e tocmai ce prevede proiectul de lege. Care e cu atit mai periculos cu cit un numar mare de femei din Romania se afla intr-o situatie socio-economica lamentabila ce le-ar putea usor constringe sa cistige bani din meseria de mama-surogat. In pofida acestei erori, din cauza careia am putea viola drepturile omului in propria legislatie, proiectul de lege a trecut de Consiliul Legislativ al Parlamentului.

Lacune, ambiguitati si erori

Proiectul contine si alte gafe legislative. De exemplu, reproducerea umana asistata medical e accesibila, ca in legea franceza, doar cuplurilor heterosexuale. Daca nu sint casatoriti, cei doi trebuie sa demonstreze ca au o relatie de cel putin doi ani. Cum vor proba acest lucru, nu se precizeaza. Femeile singure sau cuplurile homosexuale nu au dreptul de a beneficia de inseminare in vitro.

Aceasta masura nu coincide cu legea referitoare la adoptie. O celibatara are dreptul de a infia un copil, dar nu si pe acela de a da nastere in mod artificial unuia. In acest sens, proiectul de lege incurajeaza discriminarea. Ambiguitatile abunda in text. Nu este clara situatia adolescentelor pentru ca nu reiese daca ele pot face un avort fara consimtamintul parintilor. Si cei dezabilitati mintal sint pusi intr-o situatie grava, nici la ei intreruperea sarcinii nu se poate efectua fara consimtamintul tutorilor.

Debut romanesc

Pe 20 mai 1995, la Timisoara, doctorul Ion Munteanu (foto) inaugureaza oficial in Romania primul Centru de fertilizare in vitro. Infiintarea acestuia a fost realizata cu sustinerea doamnei Diemuth Theato, membra a Parlamentului European. In 1996, dr. Munteanu reuseste prima operatie de fertilizare in vitro din Romania, Daniel Ioan fiind primul copil nascut prin aceasta metoda. El a implinit noua ani, pe 6 februarie anul acesta. Desi pretul unei astfel de operatii este foarte mare, din ce in ce mai multe cupluri din Romania apeleaza la fertilizarea in vitro.