Joacquin Garrigos, directorul Institutului, traducatorul in limba spaniola al romanului lui Camil Petrescu, Patul lui Procust, dar si al unor texte eliadesti a reunit mai multe personalitati in jurul unei mese rotunde dedicate filosofului roman al religiilor. Invitatii - Sorin Alexandrescu, Amador Vega, profesor de estetica la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, Sergio Vila-Sanjuan, Graciela de la Lama, profesor universitar, specialist in Orientalistica, Universidad Nacional Autónoma de México, Joaquín Garrigós, directorul Institutului Cervantes- au discutat despre relatia lui Eliade cu Spania, fiecare dintre vorbitori oprindu-se asupra unor amanunte care i-au marcat din opera filosofului religiilor. Amado Vega a vorbit despre un articol dedicat artei contemporane de catre Eliade si publicat in revista suprarealista 'Minotaur', iar Gratiela de la Lama, indianist, despre intalnirea sa cu Eliade si despre unele aspecte ale volumului acestuia, 'Yoga. Nemurire si libertate'.

Jurnalistul cultural Sergio Vila-Sanjuan l-a portretizat pe Eliade drept un personaj dostoievskian, dual, fascinant, si a numit relatia acestuia cu Nae Ionescu 'mefistofelica'. Sorin Alexandrescu, semiotician si teoretician al literaturii, a lansat o ipoteza interesanta, in sensul careia am putea sa analizam opera autobiografica a lui Eliade din perspectiva intalnirilor 'virtuale' ale acestuia cu alti mari ganditori contemporani lui, neintamplate, dar care ar fi putut avea loc - cu T.S. Eliott, de pilda. Totodata, profesorul a mai vorbit si despre 'supravietuirea prin literatura' a lui Eliade.