Spectatorii au ris si au lacrimat, au aplaudat pe aproape tot parcursul filmului, facind ca la Sala Palatului sa fie mai degraba o atmosfera de stadion. "In locul asta nu s-a mai aplaudat asa de la congresele lui Ceausescu", comenta la final un spectator.

Mare regizor si mare profesor de cinema (printre studentii lui s-a numarat si Emir Kusturica), Menzel a venit la Bucuresti cu cel mai recent film al sau, o ecranizare de succes a romanului omonim al lui Bohumil Hrabal.

Mare iubitor al filmului mut, admirator declarat al lui Chaplin, Menzel a creat un personaj cu trimitere vadita la Charlot: un ospatar praghez despre care ni se spune inca de la inceput ca marele sau noroc este acela de a avea mereu ghinion. Prin ochii simpaticului ospatar vedem Praga din perioada interbelica: Praga hotelurilor elegante, a mincarurilor rafinate, a prostituatelor de lux, a industriasilor bogati, dar si Praga oamenilor simpli, a caror singura problema este sa decida care este cea mai buna bere locala. Lumea tihnita si bine intocmita a orasului este intoarsa pe dos de invazia nazista si apoi distrusa definitiv de comunism. Cu ghinionul ce-l caracterizeaza, ospatarul e mereu defazat, fiind cu cel putin un pas in urma mersului istoriei. Cind in sfirsit isi indeplineste visul de a deveni milionar si de a fi proprietarul celui mai luxos hotel din Praga, "eliberatorul" sovietic isi incepe dictatura prin a-i aresta pe toti milionarii dindu-le cite un an de puscarie pentru fiecare milion din cont. Ospatarul refuza sa devina directorul propriului hotel, luptindu-se pentru dreptul sau de milionar, acela de a merge la puscarie.

Inainte de proiectia filmului, Menzel a povestit cu umor despre relatia sa cu cenzura comunista. La primul sau film, "Trenuri bine pazite", tot o ecranizare a unui roman de Bohumil Hrabal, i s-a cerut sa taie o scena erotica. Nu din motive de pudoare, ci pentru ca, in scena cu pricina, femeia era stampilata pe fund cu insemnele autoritatii comuniste.