Romanii nu se mai multumesc sa plece afara doar pentru a castiga mai multi bani, noul val de imigranti fiind centrat pe afaceri, arata o ampla analiza asupra fenomenului migratiei, realizata de euractiv.ro.

In acest sens, se poate vorbi despre doua tendinte: cea conturata de romanii care se intorc cu suficienti bani pentru a pune bazele unei afaceri si cea a romanilor care au o baza solida, astfel incat sa-si poata deschide o afacere peste hotare.

Potrivit sursei citate, la nivel national, circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani e realizat cu venituri obtinute din migratie. Astfel, in mediul rural banii castigati afara sunt investiti in activitati agricole, pe cand la orase afacerile sunt diversificate. De asemenea, desi la nivelul populatiei per ansamblu, numarul antreprenorilor este redus, doar 10% reprezentand intreprinzatori pe cont propriu sau avand pe cineva in gospodarie cu afacere proprie, in randul celor care au lucrat si calatorit in strainatate, ponderea de antreprenori este mai mare: 16%, respectiv 23%.

Impactul occidental

"Migratia pentru munca si antreprenoriatul sunt strategii de viata strans legate intre ele", se mai arata in studiu. "Pe masura ce migrantul acumuleaza capital material, uman si relational in strainatate si isi satisface necesitatile de baza, tinde sa investeasca acest capital in activitati productive, pe cont propriu". De asemenea, persoanele care stau mult timp afara se intorc cu o viziune mai critica in ceea ce priveste situatia din Romania, pe de o parte. Pe de alta parte, capitalul acumulat si impactul ideilor occidentale, al nivelului de trai "de acolo" le modifica planurile, ii fac sa spere la mai mult, devin mai optimisti in privinta viitorului propriu.

Cum se descurca "afara"

Vorbind de cea de-a doua tendinta, cea a romanilor care au plecat prin diferite imprejurari in strainatate si au ajus sa se stabileasca acolo, sa-si deschida propria afacere, sa lucreze ca liber profesionisti, numarul acestora a crescut considerabil in ultimul timp. in Roma, de exemplu, cei mai multi patroni imigranti sunt romani, care au infiintat peste 2.000 de companii si asociatii. La nivelul intregii Italii, numai in 2006, romanii au deschis nu mai putin de 17.000 de firme, majoritatea avand ca obiect de activitate constructiile, comertul si productia. De asemenea, potrivit datelor detinute de Institutul de Statistica spaniol, peste 380.000 de romani figureaza ca avand propriile afaceri, iar in Ungaria exista circa 8.000 de firme patronate de romani.

Facilitati in UE pentru liber-intreprinzatori

Noul statut de membru al UE le da mai mult ca oricand drept romanilor sa lucreze pe cont propriu in tarile membre, putandu-si deschide o afacere "in aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv", asa cum se arata in comunicatele oficale ale multora dintre tarile membre. in plus, statutul de lucrator autonom ii confera persoanei respective anumite facilitati, precum scutirea de la obtinerea permisului de munca sau obtinerea mai rapida a acestuia, ca si a dreptului de rezidenta, iar timpul alocat formalitatilor e considerabil mai scurt.

De asemenea, potrivit precizarilor primite de la Departamentul pentru Munca in Strainatate, in Spania, lucratorii pe cont propriu nu au niciun fel de restrictii, fiind nevoie "doar" de capital pentru inceperea activitatii. in Marea Britanie, un cetatean roman poate activa ca liber-intreprinzator, cu conditia inregistrarii activitatii la Inland Revenue, iar in virtutea statutului obtinut, dreptul de rezidenta e rapid garantat. si in Franta, dreptul de sedere e garantat pentru lucratorii independenti, imediat ce acestia se inscriu la Registrul Comertului, in Repertoarul profesiilor sau in cadrul unui ordin profesional, iar in Italia, cu toate ca oficialii au decis doar liberalizarea muncii in cateva sectoare de activitate, accesul liber-profesionistilor ramane neingradit.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.