Este evident ca James R. Lewis a pornit in cartea sa, “Enciclopedia visului” (aparuta la Editura Trei) de la doua nume celebre in materie, Freud si Jung. “Interpretarea viselor” a psihanalistului austriac este deja clasica: aici Sigmund Freud vorbeste despre “calea regala de acces la inconstient”, visul, pe baza cãruia – descifrandu-l – putem inþelege orice participare a subconstientului individual la orice proces.

La randul sau, Carl Gustav Jung, in volumul "Arhetipurile si subconstientul colectiv" vorbeste despre al doilea sistem psihic al individului (inconstientul) ce are - diferit de constiinta! - un suport impersonal, colectiv, fiind rezultatul unor arhetipuri, adicã niste forme preexistente "ca baza mostenita a psihicului".

Reputat specialist in astrologie si parapsihologie, Lewis se intoarce la maestri, chiar daca Zung delimitase cumva psihanaliza de ocultism (dar era de acord cu telepatia, de exemplu). Profesorul James R. Lewis, tradus in limba romanã de Oana Gradinaru, este unul din cei mai importanti autori in domeniul miscarilor religioase netradiþionale, editand singurul jurnal academic dedicat relatiilor alternative si fiind presedintele Departamentului Studiilor Religioase la "World University of America".
"The Dream Encyclopedia" aparuta in 1995 si de curand talmacita in Romania este o inspirata trecere in revista, in 400 de pagini, a unui fenomen ce suscita inca interesul, cel putin in egala masura cu al studiilor despre zodii si potriviri astrale. Trecand prin Adler, Bergson si chiar Eliade, Lewis nu se sfieste sã abordeze probleme controversate, precum Biblia vs. vise, deja-vu-ul, experienþele de extracorporalitate sau halucinaþiile.
De reþinut si conecþiile autorului cu literatura si filosofia Chucher, Castomedia, Descartes, Faucault, Homer, Kafka, Pascal, dar si cu "personaje sau opere cunoscute in care s-a reflectat tema oniricã: Ghilgames, ingerii, Upanisadele, Vedele etc. - ca sã nu mai vorbim si de elementele senzaþionale, din yoga sau vodoo.

Discutand despre vise si viziuni, de la teorii antice la cele moderne, trecand prin toate perioadele "istorice" in care s-a fãcut apel la "viaþa ca vis" (de la modul poetic, teatral, panã la cel mistic si cel al narcomanilor), Lewis abordeazã psihologic "revenirea", al cãrei scop nu este sã ascunda ci sa comunice un lucru semnificativ constiintei. A cerceta somnia, pana la "efectul" REM (rapid eye moment), dincolo de aspectul mitologic, este un fapt fascinant, de la visul lucid analizat si de Aristotel si panã la miscarea New Age. Abordarea se face prin prisma mai multor culturi, mai multor "ochi de dinauntru", delimitand 250 de subiecte intre cosmar si arta, concluzionand cã VISELE influenþeazã decisiv viaTa cotidiana, istoria, civilizatia. Probabil ca sectiunea care va trezi cel mai mult curiozitatea cititorilor este cea finala, dedicata celor aproximativ 700 de simboluri ale imaginilor ce ne apar in somn, prin care vom ajunge cu siguranta la revelatii privind (supra)eul...

De exemplu, Lewis explica: a visa un mort nu este neaparat un semn prevestitor ci doar unul legat de anxietate, abandonare a unei parti vechi din sine, rupere de trecut, deci autotransformare, cadavrul putand simboliza devitalizarea, rutina "mortului viu". De asemenea, aparitia apei in imaginile noastre nocturne semnificã emotii si inconstientul insusi, Freud gasind aici si aluzia erotica (sexul implicã un schimb de fluide). Acestea si multe altele va vor fi explicate intr-un adevarat dictionar de simboluri onirice, in care va veti (re)descoperi cu teamã sau cu mirare - dar sigur nu vã veþi plictisi in faþa unei lecturi ce reprezintã un filon mereu explorat dar incã enigmatic al "umbrelor" din noi.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.