Ce specie de oameni sinteti voi, actorii?

Cred ca actorul ar trebui sa aiba prezenta de spirit. Din punctul asta de vedere, noi, actorii, ne legam mai usor de amanunte, de detalii. E ca si cum eu as face asa (pocneste din palme, n.r.) si tu sa reactionezi.

Si pe voi cine va face sa reactionati?

Noi insine. Asta e mecanismul interior. Eu stiu ca, daca repet cu tine, ca partener, tu vei face asa, si acest asa trebuie sa fie cit mai real pentru spectator sau pentru cel care ma filmeaza. Genul asta de reactie eu trebuie sa il am tot timpul, la fel de prezent in fiecare dubla trasa, si poate sa il imbunatatesc. Practic, eu incerc sa mimez spontaneitatea si atunci trebuie sa o cunosc foarte bine.

Conteaza starea de spirit?

Eu cred ca daca un om traieste in prezent nu poate sa fie decit foarte bine. Nu are nici o pata de trecut sau de viitor.

Totusi, esti si tu om, te doare burta, ti-e dor de prieteni, ma rog, sint motive care uneori, poate, iti afecteaza prestatia scenica....

Un actor imi povestea mai demult, apropo de asta, ca avusese un infarct. Si imi zicea: "cum dracu’ sa nu faci infarct? Cind, uite, mie mi-a murit in brate femeia pe care am iubit-o, eu a trebuit sa joc in seara aia"... Cred ca actorul este o specie de om care, chiar daca lui, poate, ii vine sa plinga, trebuie sa poata juca intr-o comedie. Eu n-am trait niciodata lucrurile astea si nici n-as vrea sa le traiesc, dar omul care mi-a povestit toate astea mi-a zis "asta e viata!". Eu cred ca actorul trebuie sa stie sa se bucure si de tristete, si de bucurie, pentru ca el le traieste pe toate. E obligat cind are meseria asta. E si o vorba: "Actorul e omul de duminica al societatii".

Citeste si:

Ce proiecte cinematografice accepti, chiar daca nu esti bine platit?

Ceva diferit de ce am facut, ceva care pe mine ma solicita ca actor altfel decit pina la momentul respectiv. Eu am jucat foarte multe scurtmetraje. Si asta la care filmez acum e un scurtmetraj, se numeste "La drumul mare". Am facut scurtmetraje tocmai pentru ca pe perioade foarte scurte poti sa gasesti niste chestii foarte tari. Mai ales ca din partea tuturor este un experiment si a mea, ca actor, si a lui, ca regizor, si a scenaristului. Sint felii dintr-un lungmetraj. Si asta e foarte misto, ca experimentezi pe spatii scurte cite un simbure de rol.

Care a fost cel mai bine platit rol al tau?

A fost cel mai prost rol din viata mea. Am jucat in "Un caz de disparitie", o miniserie tv de la Antena 1, o voma de film. Am primit 8.000 de euro pentru o luna de filmare.

Si ce face un actor cu banii?

Ce face fiecare om in parte. Ii cheltuiesc, ce sa fac? Ma distrez, maninc, ma imbrac si ii dau la intretinere. Mare chestie sa fii actor! Mai auzeam eu pe actorii mai in virsta spunind: "Noi, ca sa putem juca, avem nevoie de niste stari spirituale".... Ete, fleosc! Sintem si noi oameni. Uite, cu banii astia, 8.000 de euro, mi-am luat pamint, impreuna cu sora mea, 1.500 mp dupa Voluntari, sa ne facem casa la un moment dat, daca o sa avem bani, bineinteles.

La ce filme te duci tu la cinematograf?

Depinde de recenzii. Pe Gorzo il citesc eu mai des si ce scrie la "Dilema Veche", si la "B-24", pentru ca am vazut ca picam pe aceleasi gusturi. Si pe Chirilov, dar mai rar. Sau aud de la oameni ca a aparut nu stiu ce actor nou sau nu stiu ce scenariu. Ma duc la mall pentru ca se aude bine si se vede bine.