Tablourile ii apartinusera unui evreu din Olanda, care a fugit de persecutiile nazistilor in 1940, abandonandu-si colectia.

Au trecut cateva zeci de ani pana cand familia lui a recuperat-o.

Dupa cum transmit corespondentii BBC, mai multe capodopere aflate in muzee din toata lumea sunt de asemenea revendicate.

Cand nazistii au fost infranti, o mare parte a operelor de arta pe care le furasera au fost trimise inapoi in Olanda, Franta, Italia, Austria, chiar si Germania.

Dar in loc sa ajunga inapoi la familiile celor pradati, multe din aceste valori au fost pastrate in muzee.

Al doilea razboi mondial a lasat in urma o cantitate enorma de lucruri nerezolvate.

"Al doilea razboi mondial a lasat in urma o cantitate enorma de lucruri nerezolvate", crede Godfrey Barker, analist pe piata operelor de arta, unul din capitolele importante, dupa cum spune el, ramas inca deschis.

Mostenitoriii negustorului de arta Houdstikker, din Olanda, de exemplu, s-au luptat noua ani de zile ca sa-si revendice colectia.

Acum au ajuns insfarsit din nou in posesia ei. si o vand, bucata cu cu bucata. Arta n-a valorat nicicand atat de mult, iar muzeele n-au fost nicicand atat de ingrijorate.

"Muzeele germane", spune Godfrez Barker, "incep dintr-o data sa isi dea seama ca s-ar putea sa piarda o suta si mai bine din capodoperele pe care le expun fiindca nu au facut nimic sa ii gaseasca pe urmasii proprietarilor si sa ajunga la o intelegere cu ei, fie sa le plateasca o suma de bani si sa pastreze tablourile, fie sa le restituie asa cum se cuvine, cu toate formalitatile juridice."

Mii de tablouri din Austria, Franta si Olanda ar putea fi de asemenea vizate de o noua generatie de mostenitori si de avocatii lor.

"Sa spunem ca ai un tablou important care se va vinde la casa de licitatii cu 10 milioane de dolari la New York", spune Gerhard Rump care se ocupa la ziarul berlinez Die Welt de sectiunea consacrata pietei operelor de arta.

Citeste si:

"Ei bine, casa de licitatii va percepe un comision de circa 25 pana la 30 la suta, pe urma avocatii iau cam jumatate din ce a ramas, deci ramai pana la urma cu 3,5 milioane de dolari", spune Gerhard Rump.

Multe opere majore restituite au mers direct de la muzeu la casa de licitatie. Muzeele nu isi pot permite sa le rascumpere, iar proprietarii trebuie sa le vanda ca sa acopere cheltuielile cu cercetarile de arhiva si consultanta juridica.

Anne Weber conduce Comisia pentru Arta Jefuita din Europa, o organizatie non-profit care face cercetari in acest domeniu.

Ea spune ca daca muzeele ar fi facut ceea ce ar fi trebuit sa faca acum zece ani, nu s-ar fi aparut nevoia unei industrii a restituirilor.

Majoritatea tarilor nu au facut ce au promis, si de aceea ce aflam in situatia in care cineva primeste un telefon din senin, iar altii fac o gramada de bani, si e o situatie disperata in anumite feluri.

"in 1998 44 de tari au promis ca vor lucra la identificarea a ceea ce a fost jefuit, iar oamenii vor avea posibilitatea sa isi recupereze ce e al lor", spune Anne Weber.

"Majoritatea tarilor nu au facut ce au promis, si de aceea ce aflam in situatia in care cineva primeste un telefon din senin, iar altii fac o gramada de bani, si e o situatie disperata in anumite feluri", spune Anne Weber, fiindca afli de oameni carora li s-a luat o data proprietatea, si acum li se mai ia inca o data, fiindca sunt fortati sa vanda cand poate ar prefera sa nu faca deloc acest lucru.

In 1990 una din cele doua versiuni ale unui celebru tablou de Van Gogh, un portret al doctorului Gachet, a devenit, in urma vanzarii ei la licitatie, cea mai scumpa pictura din lume.

Soarta acestei picturi este acum invaluita in mister, dar daca reapare vreodata exista cineva, pe nume Christine Konig, care spune ca va face cerere de restituire a tabloului, ca fiind furat de la bunicul ei.

Aceasta va face tabloul de nevandut. in lumea bizara a artei de mare valoare, infractiuni vechi de saptezeci de ani alimenteaza preturile astronomice din prezent, dar pot de asemenea sa anuleze de tot valoarea.