'Sambata, Duminica, Luni' cu Dinu Cernescu

L-am cautat pe coridoarele intortocheate ale Teatrului National. Stiam ca repeta "Sambata, Duminica, Luni" de Eduardo de Filippo, in sala "Amfiteatru", si ca acolo urma sa-i iau un interviu. Dar nu l-am gasit imediat.

In timpul cautarii lui mi-am repetat in gand ceea ce stiam despre autorul piesei. Se nascuse intr-o familie de actori si autori italieni, napolitani.Erau trei copii: Tittina (Anunziatta), Eduardo si Peppino, toti trei copii din flori, ceea ce mai tarziu avea sa se oglindeasca si in lucrarile lor. Mai ales in "Filumena Marturano", celebra piesa si film al lui Eduardo, in care a stralucit Sofia Loren. Eduardo De Filippo s-a nascut aproape odata cu secolul XX , in mai 1900, a avut si propria sa companie de teatru, iar in Romania i s-au jucat printre altele: "Blestematele Fantome" cu Ion Iancovescu; "Filumena Marturano" cu Marcela Rusu; "De Pretore Vincenzo", la Bucuresti cu Florin Vasiliu si la Ploiesti, cu Toma Caragiu, iar de curand cu Horatiu Malaele, la Teatrul "Bulandra". In timp ce faceam acest exercitiu de memorizare, am dat in sfarsit, de Dinu Cernescu, el asteptandu-ma la intrarea exact opusa celei pe care mi-o indicase telefonic.

Convorbirea s-a legat repede, ca intre doi vechi prieteni:

- In 1990, cand mai conduceam departamentul de teatru al Televiziunii, tu realizai versiunea TV a piesei "Amadeus", spectacol pus in scena tot de tine, la Teatrul Giulesti (Odeon), cu Radu Beligan si Razvan Vasilescu in rolurile principale. Apoi, drumurile noastre s-au despartit, profesional vorbind, eu trecand la "Divertisment" si apoi Antena l. Tu, ce-ai mai facut de atunci?

- Am mai ramas la TVR. Inca trei ani, timp in care am montat "Titanic-Vals", cu Tamara Buciuceanu si Dem Radulescu, si "O zi frumoasa" de Ghelderode, piesa cu care am obtinut Premiul UNITER. Dupa care a urmat pensionarea.

- Cu socul respectiv.

- Nu, socul a venit ceva mai tarziu. Curand dupa pensionare Adrian Lupu, pe atunci director al Teatrului din Galati, m-a solicitat sa pun in scena "Escu" de Tudor Musatescu, "Norocul", comedia lui Valjan si "Copacii mor in picioare" a lui Cassona.

- In piesa asta frumoasa
l-am vazut jucand pe Piersic, pe cand mai era student.

- Tot eu am pus-o in scena si atunci, sub supravegherea doamnei Marieta Sadova, al carei asistent universitar eram. Asta a fost dupa succesul cu "Peer Gynt", tot la Institut si tot cu Florin.

- Ambele spectacole au avut atunci un rasunet urias.

- Fara falsa modestie, au fost si foarte bune.

- Este adevarat. Si dupa perioada galateana, ce a urmat?

- Am revenit la comedii. La Teatrul "Nottara" am lucrat "Titanic-Vals", cu Stefan Radoff si Ileana Stana Ionescu si "Sarbatori fericite" de Jean Poiret. Am lucrat si pentru Teatrul National - "Generatia de sacrificiu" tot al lui Valjan, piesa interbelica de mare succes si astazi incredibil de actuala. Rolul lui Banescu fiind interpretat de George Motoi, iar al lui Georges, profesorul de geografie ajuns valet - Patru Gavril. Piesa s-a jucat patru stagiuni.

- Asta a fost perioada fasta. Vorbeai insa si de un soc al pensionarii.

- Da, una din cele mai proaste perioade ale vietii mele. Intrasem intr-un con de umbra. Nu ma mai solicita nimeni. Regizorul Dinu Cernescu disparuse. Telefonul nu mai suna. Si deodata, fostul meu student, Ducu Darie, directorul Teatrului "Bulandra" si-a amintit de mine. M-a chemat sa pun "Mamouret", piesa lui Jean Sarment, spectacol in care doamna Bulandra avusese un succes de neuitat. Era o incercare grea.

Desigur ca majoritatea celor care o vazusera pe Lucia Sturza Bulandra jucand in acest rol trecuse in lumea umbrelor, dar reputatia spectacolului era inca vie. Din fericire, insa, puteam sa solicit o foarte mare actrita, pentru a interpreta acelasi rol. Pe Tamara Buciuceanu. Succesul a intrecut toate asteptarile. Nu mai spun ca tot anul trecut am luat si premiul UNITER pentru intreaga activitate. Sper ca acest premiu sa nu sune a necrolog. In prezent, cum stii, repet piesa lui Eduardo De Filippo, "Sambata, Duminica, Luni ".

- Nu am citit-o!

- Nici nu s-a tiparit traducerea ei. Este o comedie dulce-amara, despre o familie tipica din sudul Italiei. Are numeroase personaje, dar chiar daca unele au o partitura scurta, toate sunt vii si interesante.

- Cine e in distributie?

- Peppino, capul familiei este Costel Constantin. Proprietar al unui magazin de palarii, are o dubla frustratie. Este gelos pe sotia sa, Rosa care, in inchipuirea lui, l-ar insela cu contabilul sau, Luigi, interpretat de Traian Stanescu, si intretine un conflict cu Rocco, fiul sau, care vrea sa depaseasca modesta conditie a tatalui, visand deschiderea unui magazin de lux. Rocco este interpretat de Gavril Patru. Rosa, nevinovata sotie a lui Peppino este Cecilia Barbora.

Alte personaje sunt: amuzanta matusa Amelia, interpretata de Ileana Stana Ionescu, unchiul Raffaello, care viseaza intemeierea unei trupe de Commedia del`Arte, rol detinut de George Motoi, si mai apar: Afrodita Androne, Marius Rizea, Irina Cojar, Vitalie Bichir, Rodica Muresan, Cristian Cretu, Dragos Ionescu, Liliana Hodorogea. Scenografia este semnata de Florinela Popescu Farcasanu, iar ilustratia muzicala - George Marcu.

- Pe cand premiera?

- Sper ca foarte curand!

- Stiu ca in teatru se evita urarea: "Succes!". Asa ca: "Multa bafta!".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe