Se spune ca artistii nu au varsta. Framantarile legate de creatie oferindu-le un alt biochimism biologic si un alt mecanism al functionarii fiintei spirituale. Zice-se. Si in mare masura este si adevarat. Cu toate ca ei, artistii, sunt si la randul lor fiinte supuse tribulatiilor si avatarurilor existentei, de care nu scapa nimeni. Sa nu prelungim excesiv aceste vagi consideratii: sculptorul Dinu Radulescu implineste azi 60 de ani. Un mare artist este contemporanul nostru, un distins intelectual traieste printre noi. Discret, cumva anonim, nu mai putin ferm si tenace in tot ce face. Cu o activitate de riguros sculptor si virtuos grafician, dar si de extrem de pretentios pedagog, de peste 40 de ani, Dinu Radulescu se inscrie, putem spune deja, in randul celor mai importanti sculptori ai Romaniei moderne.

Sa nu ne fie teama de cuvinte. Un adevarat "muncitor intelectual", in cel mai profund spirit camilpetrescian, dubleaza un artist de mare forta si multiple modalitati de expresie. Numeroasele sale expozitii si participari la manifestari nationale si internationale au reusit doar partial sa exprime valoarea unei opere ce asteapta, inca, sa fie pretuita si apreciata cum se cuvine. Amestecul de figurativ si abstract in modelarea materiei sculpturale, ca este vorba de piatra, lemn sau bronz, ca avem piese cioplite prin "taietura directa" sau turnare, dau un farmec aparte lucrarilor sale. Un soi de "romantism intarziat", cum remarca si Andrei Plesu, implica un anume refuz al divagatiilor superficiale supuse unei postmodernitati in cautare de noi forme de expresie.