In schimb, pe fondul intrarii in spatiul european, etnocentrismul se resimte tot mai pregnant, tendinta de a-i exclude pe altii doar pe criteriul apartenentei etnice sau sexuale crescand in intensitate.

Iesit din regimul comunist, care-l invatase pe bancile scolii ca istoria natiunii este presarata numai de fapte marete menite sa mentina spiritul si vatra strabuna intacte, romanul de rand nu s-a putut obisnui cu suportarea poverii responsabilitatii unor fapte reprobabile pe care altii dinaintea lui le-au comis tocmai in numele acestor principii. De aceea se explica de ce asumarea si condamnarea Holocaustului in Romania a avut nevoie de atata timp.

Tergiversarea politica a acestei probleme nu se putea realiza decat pe fondul pasivitatii electoratului, prea putin interesat sa mai adauge la problemele sale sociale si responsabilitatea unei culpe morale. La ora actuala, o treime din populatie considera inca faptul ca evreii exagereaza amploarea persecutiilor la care au fost supusi, se arata intr-un studiu, realizat anul trecut de Departamentul pentru Relatii Interetnice. Chestiunea diferentelor de orice fel - etnic, social sau sexual - a fost confiscata rapid de catre actorii politici si transpusa, din fericire fara prea multe ecouri si efecte, in plan electoral. Partide precum PRM sau fostul PUNR au promovat curentul antisemit, incorporandu-l in haina dificultatilor socio-economice cu care se confrunta populatia.

in timp, evreii, tiganii, homosexualii sau ungurii au devenit elemente conjuncturale de discurs politic. Politicieni care isi aduceau aminte cu smerenie de cele sfinte doar cand se gaseau in dificultate sau cand trebuiau sa onoreze cu prezenta lor crucile rosii din calendarul ortodox au folosit aceeasi strategie si in practica discursului de factura xenofoba.