Nu e de invidiat primarul Gheorghe Radu, din Ocnele Mari: calamiti provocate de surparea pmantului pe care sunt case, gospodrii, proprieti, oameni, animale; demolri, exproprieri, parlamentri, negocieri, certuri cu victimele; lupta cu prejudecile, cu spiritul unor neamuri proaste care vor s profite de situaie, cu speculanii.

Apoi sunt hoii, paraziii de care nicio colonie de albine lovit de calamitate nu scap, darmite o staiune balnear, care candva era prosper, iar azi i-a pierdut titlul ca atare. Oameni care s-au imbogit legal de pe urma despgubirilor, oameni care au srcit, oameni care s-au nenorocit, btrani disperai i resemnai care se despart cu greu, sau nu se despart, de locul unde au trit o via, tineri care, plini de banii despgubirilor, se bucur c au scpat, anonimi i liberi, in cine tie ce metropol populat de muli caini cu covrigi in coad. O dinamic fabuloas. Incerc s redau o fotografie a realitii de aici. Ce spun autoritile, care e situaia de fapt i ce spun oamenii. Cine e de vin? Poate, iar!, regimul vechi cu politica de industrializare forat, schimband destine, structuri sociale, rupand mtci. Nu e vreme ins de lamentri.

Cate familii mai sunt de stramutat?

"Realitatea ne impune i vor trebui s fie strmutate peste 500 de gospodrii care sunt situate in campurile de sonde 3 Ocnia, 3 Goruni, 3 Lunca i 4 Lunca. Spun c este necesar strmutarea lor, avand in vedere c ne aflm in faa unei situaii create acum mai bine de 40 de ani, cand s-a industrializat zona."

Ce-i de fcut?

"Vor trebui s fie strmutai locuitorii din campurile de sonde pentru securitatea vieii lor i a proprietilor lor. Noi am propus Ministerului Economiei i Comerului zone de siguran in care s poat fi strmutat populaia, zone ale cror terenuri trebuie in schimb s fie achiziionate de la actualii proprietari, nu din patrimoniul localitii, de unde putem s punem la dispoziie aproximativ ase hectare. Prefectura Valcea a venit cu o locaie care, dac va fi acceptat de populaie, poate fi pus la dispoziia ei. Mai ales c este aproape de utiliti, de drum, ap, gaz etc. Noi nu suntem incantai, cci duce la pierderea a 200 de familii din raza localitii. i aa, odat cu evenimentele astea (din 2001-2005), bugetul s-a subiat, lipsind taxele, impozitele pe care le-ar fi pltit aceste familii. Plus taxele din inchirierile sezoniere, suntem totui o staiune balnear. Cateva sute de familii se ocupau cu inchirieri, prestri servicii, comer, agroturism. Toate i-au pierdut afacerile fiindc zona e nesigur. Nu ne convine, dar decizia va fi in mainile cetenilor. Tinerii vor s plece, nu putem s-i impiedicm. Ceilali - varstnicii care au morii, rudele, proprieti i in alte zone - vor s rman."

Unde vor s rman localnicii?

"Nu or s poat s-i aleag locul individual. Cei care au produs strmutarea trebuie s cumpere aceste terenuri. M bucur i m intristez in acelai timp c sunt muli proprietari care au terenuri. In zonele de evacuat sunt peste 300 de proprietari. Este i un avantaj, i un dezavantaj. Avantaj este c nu se poate pune la indoial seriozitatea noastr, fiind 300, nu poi s aranjezi. Administraia cade puin la pace cu cel care vinde. In schimb, achiziia este mai greoaie. Ne-am gandit foarte mult i la cheltuielile suplimentare pe care le-ar face statul. Fiindc este normal, in partea cealalt, in locurile oferite de prefectur sunt condiii de infrastructur in mare parte asigurate, cu cheltuieli mai mici cu circa 30 de miliarde, decat aici. Aceste cheltuieli se pot compensa cu brio, dac lum in calcul c toi cetenii implicai au i pduri, plecand undeva la 10-20 km va trebui s-i despgubim . Aceiai ceteni mai au terenuri i in alte zone ale localitii, nu numai pe lang cas. Chiar dac ei sunt puin in varst fr simul pieei, au i ei copii, detepi, i in mod cert vor cere despgubiri la preurile zilei. Or, atunci, ceteanul, rmanand in localitate, va putea in continuare s ii exploateze aceste resurse. Un caz: cinci gospodrii ale familiei chiopu, care nu a vrut s plece. Intre timp, doi dintre acetia s-au mulumit i accept strmutarea."

Mai vin oameni aici, la tratament?

"Am fost extraordinar de incantat cand, in cea de-a doua jumtate a anului trecut, am avut turiti ca acum zece ani. Unii au inceput s cumpere i proprieti. Uneori, m intreb ce ii indeamn. Ori se gandesc c preurile nu sunt inc foarte mari, ori c vom avea un reviriment puternic in viitor."

Primarul Gheorghe Radu explic:

"Problemele pe care le am in momentul de fa, referitoare la situaia prbuirilor din campurile de sonde, se ruleaz in jurul necesitii strmutrii in perioada imediat urmtoare a 104 gospodrii, care sunt situate in mare parte pe direcia probabil de scurgere a saramurii. Ea va fi ejectat in urma lucrrilor de detensionare a campului unu de sonde eica."