Sunt putini oameni in Tara Romanesca care sa se bucure de notorietatea, popularitatea si - last but not least - ca suntem in plina efervescenta a limbii calculatoarelor, pretuirea simpatic-colocviala in beneficiu personal, precum Cristian Topescu.
Cristian Topescu nu este nici actor cu ifose, nici sportiv cu fasoane, nici capricios cantaret de muzica usoara, politician sau mare mahar ideologic, cu atat mai putin. Si atunci cum a fost posibil ca un crainic sportiv - nu este nici o rusine sa fi fost asa ceva, mai ales intr-o lume care se impopotoneaza cu titluri dintre cele mai fistichii - sa ajunga la un asemenea grad de simpatie si cvasiunanima apreciere?

Simplu: prin firesc si naturalete. Nimic nu este mai simplu, aparent, ca sa castigi pretuirea semenilor decat prin a fi tu insuti. A transmite si comenta meciuri de fotbal, a relata de la fata locului mari evenimente sportive cu aerul ca totul e normal si firesc, victoria ca si infrangerea, si ca sportul, inainte de a deveni o isterie colectiva a fost si este un mod frumos si elegant de a trai, au facut din Cristian Topescu un personaj de prima mana. Faptul ca a utilizat o limba romana flexibila si accesibila, in timpuri cand impleticelile de limbaj produceau rafinate experimente - proces in continua imbunatatire si astazi - a fost un mare avantaj pentru toata lumea. Am beneficiat si noi, a beneficiat si Radioteleviziunea Romana, avand in Cristian Topescu unul dintre stalpii de referinta ai bunului simt. Printre atatia natarai, Topescu ne-a invatat firescul si ne-a dat incredere in ziua de maine si speranta ca prostia si uratul nu sunt eterne. Chiar si dupa un plictisitor zero-zero intre Steaua lui Ion Constantin si Dinamo-ul fratilor Nunweiller.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.