Deochiul, pisica neagra si universalul 13 sperie inca autohtonii, indiferent de statutul profesional sau social. In ultimul timp, romanii au importat si superstitii din afara granitei: sarutul sub visc de la americani, clopoteii feng shui de la chinezi, terapiile ayurveda de la indieni.

Japonezii nu arunca papusile, ci, in cel mai rau caz, le duc la templu. Brazilienii se imbraca in alb de Revelion pentru a avea un an linistit, iar romanii continua sa creada in deochi. Indiferent de pozitionarea geografica, oamenii si-au pastrat superstitiile, chiar daca e vorba despre Mos Craciun, feng shui sau despre Martina Hingis care nu calca niciodata pe liniile de margine ale terenului in timpul unui meci.

Ritualuri relativ ciudate

Specialistii explica toate astea ca mosteniri ale societatilor primitive, care s-au adaptat la temerile fiecarei culturi, raminindu-ne chiar in gene. "Creierul uman pare sa aiba retele specializate in producerea unor explicatii magice, in anumite ocazii", crede profesorul de psihologie si antropologie Pascal Boyer, citat de "The New York Times". "O superstitie este o credinta irationala ca viitorul este influentat de comportament", explica si psihologul autohton Alex Iordan, iar autosugestia si diminuarea inconfortului psihologic sint motivele principale pentru care oamenii recurg la supranatural. El identifica chiar mai multe grade in gindirea magica, de la superstitiile comune, transmise cultural, care tin de anumite obiceiuri, la cele prezentate de persoane cu tulburari mentale, ce pot lua forma tulburarilor obsesivo-compulsive. "Superstitiosi sint oamenii anxiosi, carora le displace nesiguranta, asa ca vor sa invinga hazardul. Incercind sa alunge ghinionul, sfirsesc prin a face ritualuri relativ ciudate", declara si psihologul Richard Wiseman, citat de "The Guardian".

Citeste si:

Crescuti cu fantasticul

Cu toate acestea, gindirea magica isi face loc printre toti indivizii, chiar si printre cei mai lucizi, sint de parere antropologii. Oamenii nu isi dau intotdeauna seama ca sint superstitiosi, dar accepta supranaturalul involuntar, pentru ca face parte din cultura umana. Ei sint crescuti in gindirea magica, o data cu aparitia in viata lor a unor personaje ca Mos Craciun sau iepurasul de Paste. Dupa spulberarea lor, aceste legende continua sa le influenteze gindirea si, mai tirziu, adolescentii le preiau din amuzament, iar asumarea lor presupune si o nota de originalitate.

Un alt fel de globalizare

Superstitiile nu sint numai mostenite, ci si imprumutate, iar adolescentii sint primii importatori. Ei au preluat unele mai ales din filmele hollywoodiene, cum ar fi ritualul cu mireasa care poarta ceva nou, ceva vechi, ceva albastru si ceva imprumutat. Tot imprumutate recent sint si ritualurile specifice Revelionului: fetele trebuie sa poarte lenjerie rosie pentru a avea noroc in dragoste, idee venita din Mexic, cuplurile se saruta sub visc, dupa modelul american. Mai mult decit americanii insa, asiaticii au stiut cel mai bine sa isi exporte gindirea magica. Iar daca misterele chinezesti erau la mare trecere printre occidentali, care se incredeau in spiritul lor bun, in prezent, practicile indiene le-au luat locul. "Acupunctura si medicina traditionala chinezeasca tin de inceputul anilor ’90. Ayurveda este la moda si, mai mult decit rivalul sau chinez, este la limita bizarului, mizeaza pe o astrologie veche de mii de ani", scrie Christopher Wanjek, pe LiveScience.com. Trendurile comerciale au transformat ayurveda din medicina alternativa cu opt specializari intr-o terapie sclipicioasa, inlocuind treptat clopoteii, yingul si yangul sau testoasele budiste. De aceea, foarte putini oameni stiu ce inseamna ea cu adevarat, subliniaza doctorul Ovidiu Chis, de la Centrul Medical Ayurveda din Sibiu.