Printr-o petitie adresata presedintelui Romaniei si presedintelui Academiei, cercetatorii de la Institutul de Istorie si Teorie Literara "George Calinescu", sustinuti si de alti intelectuali de prestigiu, acuza dictatura pe care a instaurat-o directorul Eugen Simion in institutie. Management defectuos, decizii netransparente, proiecte si plecari blocate. Acestea sint citeva dintre capetele de acuzare impotriva celui care a condus pina acum un an Academia Romana si care s-a "retras" in functia de director al institutului.

Bursieri concediati

Paharul nemultumirilor de la "George Calinescu" s-a umplut cind cercetatorii care au obtinut burse in strainatate nu au fost lasati sa le onoreze. Ileana Stanculescu, de exemplu, trebuia sa plece cu o bursa acordata de statul italian in acord bilateral, insa Eugen Simion nu i-a aprobat plecarea motivind ca n-are timp de discutii si ca prioritatile institutului sint lucrarile colective, si nu cele individuale.

Cercetatoarea a plecat in cele din urma fara acordul directorului si urmeaza sa definitiveze un volum care va aparea anul acesta, sub patronajul Bibliotecii Academiei si al Institutului Italian de Cultura. Cristina Barsan, specialist in cultura medievala, a fost concediata dupa ce a obtinut o bursa la Paris, in cadrul celui de-al doilea doctorat.

Citeste si:

"A da afara un cercetator pentru ca a plecat in strainatate sa lucreze la un proiect este aberant si scandalos", acuza aceasta. O alta cercetatoare, Roxana Sorescu, actualmente profesor asociat la Universitatea Bucuresti, a preferat sa plece singura, dindu-si demisia de la institut. Explicatia pentru atitudinea lui Simion o ofera Catalina Velculescu, specialist in cultura romana veche, initiatoarea petitiei. "Nu accepta sa beneficieze de burse cercetatorii pentru ca vrea sa-i tina angrenati in unicul proiect al institutului, Dictionarul General al Limbii Romane (DGLR)", spune aceasta.

"Proiect-mamut" dupa moda comunista

Proiectele individuale de cercetare sint blocate in institut din 1998, arata Catalina Velculescu. "Tinerii cercetatori aproape ca nici nu mai stiu cum sa conceapa un proiect pe cont propriu", spune cercetatoarea, considerind ca maniera de lucru in institut e parazitata de reminiscente comuniste.

"Inainte de ’89, cei din Biroul Organizatiei de Partid veneau si ne dictau subiectele. Trebuia sa facem lucrari colective. Acum nu e nici o diferenta", spune Velculescu, aratind ca acest "proiect-mamut" asfixiaza orice alta propunere de cercetare. "Noi nu mai facem munca de cercetare, ci de arhivare si inventariere. Specialistii pleaca, sectoarele de cercetare ramin descoperite", declara si cercetatoarea Cristina Deutsch.