Autoritatile locale din tara au reusit in 13 ani sa consolideze numai 12 imobile incadrate in clasa I de risc seismic. La randul lor, edilii Bucurestilor au consolidat doar zece - desi lista cuprinde 125 de asemenea cladiri. De la emiterea Ordonantei 20/1994, toti primarii Capitalei si-au planificat sa rezolve situatia imobilelor aflate in pericol de prabusire, dar si-au dovedit neputinta si dezinteresul. La sfarsit de an, o mare parte a fondurilor alocate de MLPAT erau returnate bugetului de stat. Dupa comemorarea a 30 de ani de la seismul din 1977, primarul Capitalei Adriean Videanu promite ca va rezolva problema, prin alocarea de locuinte provizorii familiilor care se vor muta pe timpul lucrarilor. Deocamdata insa, edilul nu are la dispozitie aceste spatii, pe care le va cumpara prin licitatie.
Ritm "incalificabil"
Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari HABITAT, a catalogat drept "incalificabil" ritmul programului guvernamental de consolidare. "Cu tot efortul depus de dl. ministru delegat Laszlo Borbely pentru a inaspri legislatia in domeniu, rezultatele nu au aparut. Eu as fi vrut, pe 4 martie, sa nu vad pe toate posturile Tv sau sa aud la radio tot felul de responsabili din diferite domenii, foarte ingrijorati de situatia cetatenilor, ci sa ne raporteze, concret, cate blocuri s-au consolidat. Este inadmisibil ca la 13 ani de la aparitia Ordonantei 20/1994, discutam despre 10 cladiri consolidate in Bucuresti... Nu zic ca n-a fost si vina proprietarilor, in anumite cazuri", ne-a declarat Mereuta.
"Dezinteresul" proprietarilor - lipsa banilor
Motivatia ca locatarii imobilelor in cauza nu sunt de acord cu consolidarea, din lipsa de bani, le-a picat manusa primarilor. Facilitatile oferite de guvernanti prin actul normativ amintit - si completat de Legea nr. 460/2001 - nu i-a convins pe proprietarii imobilelor cu bulina rosie sa se imprumute la banca. Multi dintre ei sunt batrani, saraci, iar edilii n-au prea avut timp sa le explice ca sunt scutiti de dobanda si de costul expertizei tehnice. "Sunt anumite cazuri in care proprietarii au blocat complet actiunea de consolidare, dar eu pun o intrebare: se pot face asemenea lucrari cu cetateanul in casa? Haideti sa nu ne mintim: intr-un fel se desfasoara o consolidare cand este eliberat frontul de lucru, si altfel cand cetateanul e nevoit sa stea doi ani cu peretii desfacuti si fara utilitati - fara apa, in frig", ne-a mai spus Mereuta.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Femeia care rescrie felul în care copiii învață să vorbească
Sursa: start-up.ro
-
5 jocuri de jucat cu copiii în zilele ploioase
Sursa: garbo.ro
-
Oana Radu a pierdut în instanță în fața fostului soț, Cătălin Dobrescu!...
Sursa: kudika.ro
-
Patronatele Bancare și federațiile sindicale au semnat noul Contract Colectiv...
Sursa: futurebanking.ro
-
Răzvan Ghenu, Arggo: Ne confruntăm cu din ce în ce mai multe atacuri cibernetice
Sursa: retail.ro
-
Soarele răsare din Vestul României: Județul Arad pregătește un nou parc...
Sursa: wall-street.ro