A treia parte din gradinile zoologice romanesti nu corespund legii. Motivul principal: reglementarile de spatiu autohtone sint mai restrictive chiar decit in Europa. Pina cind se va lamuri de ce autoritatile impun constringeri atit de drastice, responsabilii gradinilor zoologice si asociatiile de protectie a animalelor se dau peste cap pentru a evita sacrificarea mamiferelor mari evacuate din gradinile desfiintate sau restrinse.

Fonduri si retrocedari

La sfirsitul anului trecut, 25 de gradini zoologice erau autorizate, iar sapte erau inchise pentru public din cauza spatiului vital prea mic in raport cu normele introduse in 2005, informeaza Biroul de presa al Agentiei Nationale de Protectia Mediului (ANPM). "Noua legislatie merge pe ideea de parcuri naturale in care animalele sa fie tinute fara zabrele si custi, habitatul lor fiind delimitat de santuri cu apa si de garduri din lemn", explica Daniel Fita, purtator de cuvint la Garda Nationala de Mediu (GNM). Pe "teren", lucrurile sint insa mult mai complicate. Majoritatea gradinilor zoo nu au bani si nici posibilitatea de a-si largi perimetrul pe terenurile vecine.

Gradinile zoologice din Buhusi, Onesti si Bacau au toate ordin de inchidere din cauza spatiului insuficient, dar si a igienei precare. "Nu s-au gasit solutii de extindere, pentru ca primariile nu au alocat fondurile necesare", motiveaza un oficial al Agentiei de Protectie a Mediului (APM) din Bacau. La Bucuresti, doua din cele sase hectare ale Zoo Baneasa sint reclamate intr-un proces de retrocedare.

"E insa vorba de un teren din domeniul public si cred ca se va gasi o solutie alternativa", spera Anca Oprea, directoarea gradinii bucurestene. Ea mai spune ca, pe linga actuala gradina, se va construi un parc zoologic de zece ori mai mare in sectorul 6 al Capitalei.

Bariere psihologice in loc de gratii

Citeste si:

Cea mai mare problema ramine insa spatiul ingust al custilor in care sint tinute mamiferele mari. "La Zoo Slatina, ursul brun statea intr-o cusca de 30 mp, desi legea cere o suprafata de 800 mp pentru o pereche", explica Kuki Barbuceanu, Project Manager la Fundatia "Vier Pfoten", orientata spre protectia animalelor.

Dupa ce vara trecuta a facut un tur al gradinilor zoologice din tara, specialistul constata ca nu exista nici macar jucarii care sa mai atenueze stresul de cusca al ursilor si felinelor mari. Pentru a rezolva problemele de spatiu, multe gradini zoologice se vad obligate sa-si restringa rindurile. "Daca nu vor gasi bani pentru a largi spatiile animalelor, cei de la Zoo Caracal vor fi nevoiti sa redirectioneze porcii si lupul spre alte gradini zoologice", spune consilierul Ion Croitoru de la APM Slatina.

La fel, in Brasov se intrevede varianta renuntarii la animalele exotice, in favoarea pastrarii doar a faunei nationale, ne spune directorul gradinii zoologice brasovene, Dumitru Danes. Pe de alta parte, exista gradini care au reusit, cu sprijinul Consiliilor Locale, sa-si extinda arealul cu terenuri din fondul forestier. Asa s-a intimplat la Timisoara, Tirgu-Mures sau Sibiu. Tot pentru ameliorarea spatiului vital din gradinile zoo, arhitectul Tamás Sisak are un proiect de diploma pentru refacerea Zoo Brasov, proiect tinut din pacate la sertar, in asteptarea unei eventuale licitatii de proiecte.

Arhitectul crede ca, "in loc de gratii, se pot pune bariere din lemn, santuri cu apa, dar se pot folosi si barierele psihologice. "O pasare nu va zbura dintr-un mediu luminat intr-unul intunecos, asa incit daca vizitatorii stau in umbra, pasarile din spatiul iluminat natural nu se vor aventura in zona intunecata", spune Sisak. O inovatie interactiva pluteste si deasupra Zoo Timisoara, unde se lucreaza la un Kinder Zoo, cu scopuri educationale. Mihaita Afrenie, directorul gradinii zoo, spune ca "vor fi capre Camerun, oi pitice, hamsteri si broaste testoase, pe care copiii le vor putea atinge si hrani".