Aproape o mie de persoane, voluntari, au batut cele trei judete cu populatie maghiara incercind sa stringa voturi pentru raspunsul la urmatoarea intrebare: "Ca locuitor al localitatii ..., doriti ca Tinutul Secuiesc sa primeasca statut autonom si aceasta localitate sa faca parte integranta din acest tinut?" - cu variante de raspuns "Da" sau "Nu".

Actiunea a fost organizata de Consiliul National al Secuilor, o ONG infiintata expres pentru a initia dezbateri cu privire la autonomia teritoriala a secuilor, si a costat un miliard de lei, bani strinsi din donatii. Referendumul a inceput in decembrie anul trecut si se va incheia la sfirsitul lui martie. Csaba Ferenc, vicepresedintele organizatiei, a estimat ca numarul celor care vor vota va fi de aproximativ 150-200 de mii de cetateni, adica in jur de 30-40% din populatia maghiara a Tinutului Secuiesc.

"Referendumul are scopul de a constientiza secuii de nevoia autonomiei. E un bun prilej de dezbatere la nivel comunitar", spune liderul CNS. Nu s-au inregistrat incidente majore. Majoritatea romanilor le-au inchis usa in nas echipelor cu urna mobila. Cel mai sonor episod s-a petrecut la Sfintu Gheorghe, unde locatarii unui bloc au iesit cu totii in fata imobilului si au cintat "Noi sintem romani!".

Autonomia - la firul ierbii

In Tinutul Secuiesc, loc unde auzi rar claxoane de masini si niciodata manele, autonomia nu se bucura de consens in rindul oamenilor simpli, daramite in rindul elitei politice maghiare. Pentru Kelemen Arpad, 52 de ani, proprietar a zece hectare de teren in comuna Tufalau si taximetrist de ocazie prin Sfintu Gheorghe, durerea cea mare e alta.

Ce-o sa faca el cu cei 30 de porci, ca noile norme sanitar-veterinare il obliga sa-i vinda doar unui procesator, daca sa mai cultive griu pe care sa-l dea tot la pret de nimic sau sa puna in pamint "saminta de altceva, dar ce anume?". Pentru Barna Nagy, inginerul-sef de la Salina Praid, dezvoltarea zonei n-are de-a face cu autonomia etnica: "Fondurile europene, numarul de proiecte reusite, buna gestionare a lor, aicea-i tot secretul!".

Citeste si:

Un sustinator al autonomiei este Barta Csaba, 39 de ani, din comuna Ocland, judetul Harghita. Fost sofer de autocar, el are acum propria firma de transport - face curse intre Baraolt si Budapesta - si administreaza singura pensiune agroturistica pe raza a sapte comune. "De ce trebuie sa pierd doua-trei zile de stat la coada prin Bucuresti, pentru clasificarea pe stele a autocarelor, asta nu s-ar putea face si la Odorhei?"

Din acest tumult al judecatilor izvorite mai degraba din inima decit din aritmetica faptelor, ni se arata un fir rosu, un adevar rostit doar pe la seminarii: guvernele postdecembriste au intirziat descentralizarea pe principiul regiunilor de dezvoltare. Aceasta intirziere a facut ca solicitarea de natura etnica a secuilor sa para majoritatii o castana fierbinte si le-a intarit unor minoritari convingerea ca autonomia pe criterii etnice e singura solutie pentru dezvoltarea locului.

Doua variante ale autonomiei

Asa cum o vede UDMR, autonomia presupune ca prioritate trebuie sa aiba modernizarea regiunilor, prin urmare si a Tinutului Secuiesc, care altfel risca sa se periferizeze si mai mult. UDMR si-a construit conceptia pe structura fondurilor europene alocate dezvoltarii regionale si vrea ca una din regiuni sa fie creata in cadrul hotarelor traditionale ale Tinutului Secuiesc, integrata in conceptia nationala de dezvoltare regionala a Romaniei. O a doua componenta a strategiei UDMR este asa-numita autonomie culturala.

Cea de-a doua abordare este cea a CNS, pentru care s-a si organizat actualul referendum. CNS vrea sa obtina o autonomie pe criterii etnice si pentru aceasta a chemat secuii la vot. Pentru profesorul de politologie Gabor Kolumban, de la Universitatea Sapientia, modelul propus de CNS este depasit: "Daca privim in urma la ultimii zece ani, vom vedea ca nu s-au nascut proiecte regionale. Regiunile de dezvoltare nu au coeziune sociala. E vorba doar despre bani si pozitii, iar orasele si judetele se bat pentru acestea.

Modelul propus de CNS nu corespunde tendintelor sociale de azi, in primul rind globalizarii si societatii informationale. De cealalta parte, conceptia UDMR eludeaza prea mult principiul etnic. Problema lor majora e ca sint prinsi intr-o capcana: discursul fata de votanti este unul etnicizant, dar cel folosit in dezbaterea europeana despre dezvoltarea regionala nu e construit pe acest principiu-pilon".