Pascal Bruckner ar vrea sa locuiasca in Romania

De la prima sa carte Euforia perpetua (Editura Trei), urmata la scurta vreme de Hotii de frumusete (Editura Trei) si Luni de fiere (Editura Trei), Pascal Bruckner a vizitat in repetate randuri Romania, afirmand ca s-a simtit atat de bine printre romani incat i-ar placea sa locuiasca aici.

Pana atunci insa, in urma prieteniei intelectuale care l-a legat de directoarea editoriala de la Trei, Magdalena Marculescu, se va alatura acesteia in coordonarea colectiei Eroscop. Este literatura erotica un viciu sau vicioasa este teama fata de ea? Intrebarea a lansat-o curajoasa coordonatoare a colectiei Eroscop, care si-a dezvaluit de la bun inceput intentia alcatuirii unui fel de caleidoscop fictional care sa aiba in centru erotismul si diversele dimensiuni ale acestuia.

Exista tot atatea forme de erotism pe cate stiluri de a scrie. Infinita este libertatea cuvantului de a descrie capcanele dorintei!, raspunde Pascal Bruckner. Asumandu-si deopotriva criticile si reactiile pozitive ale cititorilor si oamenilor de carte, aceasta isi explica alegerea prin nevoia resimtita de a se opune banalizarii discursului erotic, intr-o lume a supralicitarii erotismului, unde hedonismul devine imperativ.

Se pare ca erotismul a fost intotdeauna un paria al literaturii: interdictia si pudoarea care au planat asupra lui au generat un discurs adiacent de legitimare, cu atat mai violent cu cat nu a putut fi niciodata altfel decat marginal si a avut forma unei confruntari indecise intre curajul de a spune, pe de-o parte, nevoia de a interzice, pe de alta si, in fine, grija de a-l justifica, admite, rationaliza, in cazul spiritelor conciliante, spune editoarea Magdalena Marculescu, revendicandu-se ultimei categorii.

Ideea colectiei, nascuta intr-un mod neconventional, intr-o cafenea din Paris, in timpul Salonului de carte din 2004, s-a materializat cu un an mai tarziu, urmand o politica de detabuizare a unor atitudini si teme literare. Tot nonconformist a fost si fagasul urmat de aceasta colectie, caci tot un an mai tarziu, in 2005, Pascal Bruckner urma sa lege cu editoarea Magdalena Marculescu o stransa prietenie, pe care directorul executiv al editurii, Silviu Dragomir, s-a gandit s-o concretizeze, invitandu-l pe filosoful francez sa se alature echipei editoriale de la Trei.

Pascal Bruckner era deja consilier editoria al prestigioasei edituri franceze Grasset si a acceptat cu entuziasm propunerea. Astfel, colaborarea nascuta din niste afinitati literare are ca miza armonizarea unor lumi editoriale, precum si a unor sensibilitati culturale diferite. Dintre autorii aflati pe lista de publicatii a Editurii Trei, Junichiro Tanizaki si Juan Gutierrez au constituit o optiune comuna a celor doi coordonatori, care s-au intalnit printr-un accident de destin in literatura parfumat-senzuala a celui dintai si in discursul violent si frust al celui de-al doilea - nici Casanova de Seingalt nu este un personaj strain de gustul celor doi, despre acesta Bruckner afirmand ca ii admira capacitatea de a se reface intr-un timp record dupa marile lovituri ale vietii.

Ceea ce colectia isi propune sa faca mai departe este sa potenteze limbajul erotic a carui dimensiune, in economia culturii romane, este strict una vulgara - pentru ca, dincolo de latura ludica si aparent superficiala, limbajul erotic a vehiculat mereu un set de mentalitati care a presupus innoirea unor atitudini si revolta impotriva unor prejudecati socio-culturale. Tot drept miza, cei doi editori si-au ales promovarea unei literaturi exotice, mai putin cunoscuta publicului cititor din Romania.

Romanelor erotice amintite mai sus le-au urmat si alte carti, printre care Copilul divin, Capcaunii anonimi si Palatul chelfanelii, toate incadrandu-se in registrul povestirii filosofice concepute in cheie ironica. Copilul divin este un roman cu un pronuntat caracter satiric, ce frizeaza burlescul, care urmareste, in maniera postmoderna, o demitizare a lumii dusa pana la absurd, o poveste despre un prunc ce se sustrage unei existente firesti, si ramane, asemeni Euphorion-ului goethean, un Increat - prins inca intr-o existenta amniotica si se sustrage devenirii, recuzand orice forma de autoritate si sperand ca prin eruditie sa uzurpe insasi tronul unui demiurg depresiv si dezinteresat de propria creatie.

In Capcaunii anonimi, printr-o modalitate de asemenea postmoderna, care aminteste de Michel Folco si de romanul sau Doar Dumnezeu si noi (in care se face genealogia unei familii de calai), Bruckner spune povestea lui Balthus Zaminski, un capcaun a carui stirpe este amenintata de intoleranta celor din jur si incearca sa isi nege propria natura. Palatul chelfanelii propune o formula narativa originala si constituie o mostra de umor negru, care frizeaza hilarul si absurdul, la Pascal Bruckner.

Pe langa aceste proiecte, Pascal Bruckner si-a lansat in Romania si eseul politic "Tirania Penitentei - Eseu despre masochismul occidental" un titlu dedicat... Europei politice.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe