In capitolul dedicat Romaniei, dupa ce se enunta existenta drepturilor sindicale de baza, se arata ca "dreptul de constituire a unui sindicat nu este intotdeauna realizabil in practica. Unii patroni tind sa impiedice crearea de sindicate in intreprinderile lor. Altii organizeaza "sindicate" aflate sub controlul lor, in scopul contracararii activitatii sindicatelor independente. In unele cazuri, patronii incearca sa distruga sindicatele independente. A fost semnalat faptul ca patronii cu atitudinea cea mai clar antisindicala - cel mai adesea din cadrul intreprinderilor straine - impun drept conditie de angajare ca persoana respectiva sa accepte sa nu adere sau sa nu creeze un sindicat."

Raportul mentioneaza ca negocierea colectiva este un drept recunoscut in virtutea unei legi din 1996. "Cu toate acestea, o conventie colectiva nu poate fi negociata decat acolo unde exista un minimum de 21 de salariati. Functionarii publici pot negocia orice in afara de salariile care le sunt fixate de guvern. Este semnalat faptul ca numerosi patroni nu respecta dreptul de negociere colectiva si nu incheie conventii colective cu sindicatele. Un mare numar dintre patroni nu fac parte din organizatiile patronale, situatia privind mai ales intreprinderile multinationale din Romania".