Productiile contemporane, alternative si inovative, stimuleaza noi mijloace artistice si de interactiune. Titlurile pieselor sunt menite sa atraga atentia, continutul acestora rezumandu-se, de cele mai multe ori, la discutii sau probleme sociale, mentalitati si generatii diferite.

La Teatrul National din Bucuresti va avea premiera, luna aceasta, piesa cu titlul "Viata mea sexuala", de Cornel George Popa. Piesa se axeaza pe prapastia dintre generatii; fiica, vanzatoare intr-un sex-shop, incearca sa-si convinga tatal ca aceasta slujba este la fel de onorabila ca oricare alta. Decorul este singurul care se leaga de titlul intrigant, specific unui sex-shop.

Teatrul National si-a mai incercat publicul prin aducerea unor modificari la genul clasic binecunoscut. "O scrisoare pierduta", din stagiunea 1999-2000, in regia lui Alexandru Tocilescu, a fost una dintre acestea. Imaginile din filmul "Basic Instict" au completat textul si viziunea regizorului, piesa castigand premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol.

Teatrul Bulandra prezinta, in stagiunea actuala, piesa "Bent", de Martin Sherman. Este vorba de un text mitic al culturii gay.

La Teatrul Odeon a avut premiera, sambata, piesa "Sunt propria mea sotie", de Doug Wright. Piesa a primit Premiul Pulizer in 2004. Regizat de Beatrice Rancea, spectacolul aduce pe scena un personaj real fascinant, travestitul german Charlotte von Mahlsdorf (1928-2002). Textul arata fascinatia autorului pentru acest personaj prins in valtoarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, supravietuitor al regimurilor nazist si comunist din Germania de Est.

Cele mai multe dintre piesele cu conotatii sexuale se regasesc in repertoriul teatrelor independente.

"Monoloagele vaginului" este, de departe, cea mai cunoscuta piesa de gen. "Text incisiv, rafinat, imbibat cu poezie autentica, simpla, emotionanta, piesa "Monoloagele vaginului" isi amplifica, prin umor si virtuozitate histrionica, tendinta cathartica pentru care a fost creat", nota Alexa Visarion intr-o cronica.