"Entertainmentul de azi subliniaza constant ca lucrurile stau minunat asa cum sint. Dar exista si un altfel de cinema, care spune ca schimbarea e posibila, necesara si depinde de voi." Asa defineste regizorul Wim Wenders cinematograful de arta, o expresie care a ajuns, in ceea ce priveste filmul, la fel de larga si de ambigua ca si muzica alternativa. Alternativa la ce?
Nevoile si neamul
Deja analistii de film au asociat cite o nevoie specifica fiecarui gen cinematografic, de la comedie la melodrama pina la cel politist. In acest context, filmul de arta se singularizeaza printr-o lipsa a scopului, in sensul obtinerii unei satisfactii imediate, fiind, pe scurt, "arta de dragul artei". Totodata, spre deosebire de restul genurilor stas, care presupun un public-tinta (de exemplu, melodrama ocheste femeile), filmul de arta refuza "andrisantul". In plus, merita privit ignorind complet principiul "autorul vrea sa ne comunice". Urmarind un singur mesaj, ati putea pierde multioferta de semnificatii ce caracterizeaza filmul de arta. Exista si alte criterii dupa care acesta poate fi recunoscut, dar ramin discutabile pina la un anume punct, fiind mai degraba deduse empiric decit recunoscute si asumate drept conventii: lipsa unei conexiuni cauzale intre evenimente, cronologia nonliniara, accentul nediscriminat pe "actiune" si pe "timpii morti", absenta vreunei finalitati a tramei, personaje cu motivatii vagi, adeseori alienate sau antieroi, ale caror explicatii cad in sarcina spectatorului. In plus, nu o data filmul de arta aspira sa "defamiliarizeze" spectatorul cu un gen anume, imprumutindu-i conventiile si utilizindu-le pentru propria "agenda".
Conditii de productie
1959-1960 este perioada unor productii cruciale in termenii filmului de arta si, daca vreti sa vedeti daca il gustati sau nu, incepeti vizionarea cu cele lansate atunci: "400 de lovituri" al lui Truffaut, "Hiroshima mon amour" de Alain Resnais, "Á bout de souffle" regizat de Godard, "L’avventura" lui Michelangelo Antonioni si "La dolce vita" de Fellini. Nu ca ar lipsi la ora actuala filmele de arta, dar acestea fac parte din zona "canonica" a acestei categorii. Oricum, pentru filmul de arta, acesti doi ani sint o perioada de turnura.
Cum recunoastem un film de arta
Filmul de arta nu e un gen, ci o eticheta cu sensuri multiple. Dar chiar si asa, tot mai exista niscaiva repere si citeva jaloane necesare pentru a-l identifica.
Sursa: Cotidianul
Cotidianul - alte stiri si articole preluate pe 9AM
Discutii asupra articolului "Cum recunoastem un film de arta":
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, 9AM incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.
