Papirusul Bodmer 14-15, daruit Papei Benedict al XVI-lea, dateaza din perioada anilor 175-225. El contine cea mai veche transcriere a rugaciunii Tatal Nostru, dupa Luca, si demonstreaza adevarul Scripturilor si existenta istorica a Mantuitorului.

Papirusul Bodmer 14-15, daruit luni 22 ianuarie 2007 Papei Benedict al XVI-lea de catre Frank Hannah si familia sa din Statele Unite ale Americii, despre care am vorbit in aceasta pagina sambata trecuta, a produs emotii si satisfactii deosebite la Vatican.

Acest document, datat intre anii 175 si 225 d.Hr., reprezinta unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Evangheliei, care demonstreaza realitatea Scripturii si, implicit, existenta istorica a Mantuitorului Iisus Hristos, nu de putine ori contestate.

Va prezentam astazi informatii noi despre acest artefact si dovezi indubitabile, din surse da data aceasta necrestine, ale existentei in trup a Mantuitorului lumii.

Celebrul papirus amintit mai sus a apartinut intr-o anumita perioada bibliotecii Fundatiei Bodmer, din Cologny, de langa Geneva, Elvetia.

Citeste si:

Manuscrisul are 144 de pagini si contine fragmente din Evanghelia lui Luca si primele patrusprezece capitole din Evanghelia lui Ioan. Conform celor declarate de Cardinalul Jean-Louis Tauran, arhivistul si bibliotecarul Bisericii Romano-Catolice, artefactul a fost scris in Egipt si folosit, probabil, ca si carte liturgica. El este cel mai vechi manuscris care contine textele celor doua Evanghelii pe acelasi papirus.

Cea mai veche transcriere a rugaciunii Tatal Nostru, dupa Luca

Comentand acest eveniment, "L’Observatore Romano" scrie ca, "aproape cu siguranta, manuscrisul a fost destinat pentru o comunitate mica, o parohie egipteana, vorbitoare de limba greaca, care, asa cum se obisnuieste in toate Liturghiile crestine, citea Evanghelia in timpul celebrarii euharistice".

Artefactul mai este interesant si pentru faptul ca el cuprinde cea mai veche transcriere a rugaciunii Tatal Nostru, asa cum a fost ea redata de Evanghelistul Luca.
Expertii care au participat la intalnirea prilejuita de acest eveniment apreciaza faptul ca alaturarea lui Luca si Ioan, pe acelasi document, este o demonstratie a faptului ca, pentru primele comunitati crestine, Evangheliile formau o unitate.