Orice biblioteca publica din Capitala este, de fapt o filiala a uneia si aceleiasi mari biblioteci. Asadar, Biblioteca Metropolitana nu este o cladire, ci o retea. Ea este subordonata direct Consiliului General al Municipiului Bucuresti si Primariei Capitalei, de la care si primeste subventiile.

In acest moment, Biblioteca Metropolitana are un sediu central (Biblioteca "Mihail Sadoveanu") si 34 de filiale, unde lucreaza 222 de angajati. Dintre acestia, 174 reprezinta personal de specialitate, iar 106 lucreaza direct cu publicul (bibliotecarii publici propriu-zisi). Intre 2003 si 2006, biblioteca a primit mai multe lovituri succesive, pierzand, prin retrocedarea cladirilor, 17 filiale. Dar si asa, numarul de utilizatori s-a mentinut relativ constant, in jurul cifrei de 65.000 (cam 3,25% din populatie). Destul de putin, comparativ cu Germania, de pilda (16%) sau, mai ales, cu Marea Britanie (57%).

Un bibliotecar la 19.000 de cetateni

Procentul amintit nu reflecta insa lipsa de interes a populatiei fata de serviciile oferite de bibliotecile publice, ci imposibilitatea personalului, a fondului de carte si a spatiilor minime de functionare de a acoperi cerintele reale. In lipsa lor, cetatenii renunta la aceste servicii.

Ar mai trebui, pentru a fi in acord cu litera legii bibliotecilor din Romania, inca 28.000 de metri patrati, concretizati in 40 de filiale. Conform standardelor acestei legi, pentru a avea un procent de utilizatori de minimum 5-10% din populatie, ar trebui sa existe o filiala la 25.000 de locuitori si un bibliotecar la 5.000-7.000 de cetateni. Or, in Bucuresti functioneaza o filiala la 57.143 de locuitori si un bibliotecar la aproape 19.000, fara sa mai punem la socoteala suprafata minima a filialei (375 mp, conform legii, 50-100 mp in realitate, in majoritatea cazurilor).

Ar mai fi de precizat ca rata de inlocuire a cartilor si a documentelor din inventar este, in Romania, de 59 de ani, in timp ce in celelalte tari ale Uniunii Europene este de 7-10 ani. In aceste conditii, faptul ca exista 3,25% utilizatori ai serviciilor Bibliotecii Metropolitane reprezinta o superperformanta a angajatilor acestei institutii.

In linii mari, cam la acelasi nivel se situeaza si activitatea celorlalti angajati ai bibliotecilor publice din Romania, desi salariile lor sunt aproape derizorii (intre 450 si 1.000 lei). Numarul total al personalului este de 5.639, iar al bibliotecilor publice de pe intreg teritoriul tarii (inclusiv Biblioteca Metropolitana) este de 2.800.

De la agora la institutia adormirii

Conceptul de biblioteca publica, originea si rostul acesteia in viata comunitatii, prin ce se deosebeste ea de bibliotecile de specialitate sau de cele ale institutiilor nu sunt pe deplin cunoscute. Singura perceptie pe care o avem este aceea de mod de petrecere a timpului liber sau de loc unde te duci sa iei cu imprumut un roman sau o carte de poezie. L-am solicitat, pentru lamurirea problemei, pe Sergiu Gabureac, purtatorul de cuvant al Bibliotecii Metropolitane.

"Intre vechea biblioteca, cea din Antichitate, si noua biblioteca publica nu este, din fericire, nicio deosebire de fond. Exista, in schimb, o mare deosebire fata de biblioteca publica din timpul dictaturii comuniste. In Grecia antica, acum 2.700 de ani, la biblioteca publica din Atena, de pilda, orice cetatean, inclusiv sclavii, veneau pentru a se informa si pentru a-si cunoaste drepturile - caci aveau si drepturi. Acolo se lecturau legile, acolo se citea poezie, acolo se rosteau discursuri publice.

Citeste si:

Agora era, de fapt, un fel de piata a bibliotecii. Aici se stocau toate ideile si informatiile, indiferent de natura lor, iar cetateanul avea oricand acces la ele, prin intermediul bibliotecarului care era, in acest sens, un fel de consilier public. Comunismul ce a facut? A deturnat biblioteca de la acest scop comunitar, inlocuindu-l cu unul de adormire a populatiei. Toate domeniile informationale au fost 'deraiate>> spre extrema stanga, spre comunism, si s-a dezvoltat monstruos beletristica.

Se cultiva, daca va mai aduceti aminte, ideea ca biblioteca este, atentie!, lacas de cultura, unde omul isi petrece timpul liber! In treacat fie spus, stim cu totii ca nu exista timp liber. Iar biblioteca publica este o necesitate. Majoritatea oamenilor vin la biblioteca dintr-o nevoie, fie ea profesionala, civica sau culturala. Biblioteca publica este memoria comunitatii... Unii primari constientizeaza rolul 'periculos>> al bibliotecii publice in desteptarea 'turmei>>. De ce sa-si cunoasca oamenii drepturile elementare si sa aiba asigurat un minimum de acces liber la informatie si lectura publica, atata vreme cat, cu un mic si o bere, le mai putem trage o pacaleala!?"

400.000 de euro pentru un proiect european

Bugetul pe 2007 al Bibliotecii Me-tropolitane este de aproximativ 3,7 milioane de euro, ceea ce inseamna de sapte ori mai mult fata de nivelul anului 2001. Intre timp, a aparut si o lege a bibliotecilor (Legea 334/31 mai 2002, modificata si completata prin OG. nr. 6/ 2006), care incearca, macar la nivel de aspiratie, sa se alinieze legilor europene in domeniu.

Din pacate, aceasta lege, spune Sergiu Gabureac, este neterminata: "O lege lipsita de sanctiuni impotriva celor care nu o aplica sau nu o respecta, mai ales in domeniul achizitiilor si asigurarii spatiilor, nu-si poate manifesta efectele, este ineficienta. Deci este o lege fara dinti". Totusi, chiar si in aceste conditii, Biblioteca Metropolitana a reusit sa demareze proiectul "Informare si consiliere comunitara", cel mai mare de acest gen derulat pana acum in Romania.

El urmareste implicarea totala a bibliotecii publice in asigurarea informatiilor si a documentarii in domenii de maxim interes public comunitar: invatamant, cultura, asistenta si protectie sociala, administrarea pietelor, reteaua comerciala si protectia consumatorului, impozite si taxe, protectia copilului, institutii publice de interes local (primarii), national (Parlament, Guvern, presedintie), european (UE, CSCE) si mondial (ONU, statele lumii). Biblioteca Metropolitana din Bucuresti este afiliata, de altfel, la EBLIDA (Asociatia Europeana a Bibliotecilor Metropolitane), din care fac parte 30 de asemenea biblioteci, si la IFLA (Federatia Internationala a Bibliotecilor Asociate).

Toate informatiile programului amintit sunt gratuite, cu exceptia documentelor fizice care se obtin din alte tari (in acest caz cetateanul plateste doar taxele postale). Costurile totale ale proiectului au fost ost de 400.000 de euro si s-au materializat, pe langa cursurile de pregatire a personalului, conectarea la Internet a filialelor, cumpararea unor programe de calculator, dotarea cu aparatura moderna: minimum 70 de statii de lucru computerizate, 35 de imprimante cu copiator, scanner si fax, mobilierul aferent etc. Sistemul va deveni functional pentru cetateni in luna februarie.

Biblioteca publica - lege si istorie

- La 1 iulie 1831 s-a infiintat Biblioteca Publica a Colegiului Sfantul Sava, conform art. 63, pct. 13 din Regulamentul Organic (Constitutia tarii, la vremea aceea)
- In anul 1833 s-a promulgat "Regulamentul Scoalelor" in care, prin patru articole, sunt stabilite conditiile speciale privitoare la infiintarea bibliotecilor publice.
- La 5 octombrie 1836 Eforia Scoalelor a elaborat si a pus in aplicare primul Regulament de organizare si functionare a unei biblioteci publice romanesti. Potrivit acestui act normativ, Biblioteca Sf. Sava urma sa fie deschisa publicului 5 ore zilnic, iar custodele era insarcinat "a sedea in sala de citit a bibliotecii nelipsit in toate aceste ceasuri, priveghind a pazi linistea si buna oranduiala intre cititori, a le da indata cartile, ce vor cere si a le aseza iarasi la locul lor".

- La 8 iunie 1838 a avut loc deschiderea oficiala, pentru cititori, a Bibliotecii Publice a Colegiului Sfantul Sava.
- In 1840 "Vornicia din Launtru" (Ministerul de Interne) solicita prefectilor infiintarea, in fiecare resedinta de judet, a unei biblioteci publice.
- Pe 23 octombrie 1864 (la 14 ani dupa promulgarea, in Anglia, a primei legi a bibliotecilor publice) este promovat "Regulamentul bibliotecilor publice", prima lege romaneasca specifica bibliotecilor.
- In 1935, Primaria Municipiului Bucuresti infiinteaza Biblioteca Municipiului Bucuresti, institutie care functioneaza si astazi, sub denumirea de Biblioteca Metropolitana.