'Cei care nu exista in Istoria mea sunt pretinsi scriitori'

-Domnule Alex Stefanescu, la aparitia cartii dvs. "Istoria literaturii romane contemporane 1941-2000" multi confrati s-au suparat, reprosandu-va ca autorii care nu va plac nu exista si ca ati judecat literatura nu la metru cub, ci la gram. Intre timp le-a trecut mahnirea sau exista si acum scriitori care incearca sa va ocoleasca? Cine? Va afecteaza o astfel de atitudine?

- O istorie a literaturii seamana cu o harta; amandoua presupun o reducere la scara. Acest procedeu face sa dispara unele elemente de mai mica importanta. Pe o harta a Romaniei vom gasi, de exemplu, reprezentate lacurile, dar nu si iazurile sau... baltile care se formeaza dupa ploaie. Vor fi mentionate autostrazile, soselele, dar nu si drumurile forestiere si cararile dintr-o padure. Iazurile, baltile, dumurile forestiere, cararile exista, desigur, undeva, in realitate, dar ele nu sunt vizibile pe o harta, care retine doar esentialul. Exact asa se intampla si intr-o istorie a literaturii.

Avem in Romania in jur de 2.500 de membri ai Uniunii Scriitorilor si inca aproximativ 4.000 de autori care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor. Aproape toti cred ca sunt mari scriitori, desi in marea lor majoritate nu sunt nici macar scriitori. Dumnezeu nu imparte talentul literar tuturor, talentul literar nu este un ajutor social. In fiecare epoca exista putini scriitori adevarati (tocmai de aceea trebuie sa-i pretuim si sa ne bucuram de existenta lor). In mod inevitabil, a trebuit sa-i dezamagesc pe 5.000-6.000 de oameni cu veleitati de scriitori si multi dintre ei ma detesta, ca si cum eu as fi de vina ca ei nu au talent.

- S-a spus ca ati lasat in afara Istoriei atat de multi slujitori ai literaturii, incat ati putea scrie o Istorie a refuzatilor lui Alex Stefanescu. Va bate gandul sa dati curs sugestiei?

- Cei care au ramas pe dinafara istoriei mele nu sunt scriitori, ci pretinsi scriitori sau scriitori de o valoare minima. Daca le-as consacra o carte ar rezulta nu o istorie, ci o comedie a literaturii. Exista si cateva exceptii. Nicolae Balota, Eugen Negrici, Mihai Zamfir sunt personalitati imposibil de ignorat (pe care totusi le-am ignorat in cartea mea pentru ca pur si simplu nu am fost multumit de paginile pe care le-am scris despre opera lor). Am sa repar aceasta greseala la editia a doua. Nu au nicio sansa insa sa fie inclusi in aceasta editie a doua autori de o valoare modesta care sunt cunoscuti numai si numai pentru ca fac mult zgomot, ca Marin Mincu, Stefan Agopian sau Liviu Ioan Stoiciu.

- Exista voci care afirma ca literatura romana de fictiune este in suferinta pentru ca specii interesante - romane politiste sau cu intrigi din tranzitie, carti de tip fantasy, sau despre capsunari - lipsesc cu desavarsire. Care este opinia dvs. de critic literar?

- Motivul principal cred ca este altul, si anume lipsa de anvergura a multora dintre scriitorii nostri, incapacitatea lor de a juca la miza mare. In loc sa se tot agite pentru a obtine premii literare, pentru a fi mentionati in dictionare si istorii ale literaturii, pentru a determina scrierea unor cronici (elogioase) despre fiecare dintre cartile lor, mai bine s-ar angaja cu mai multa pasiune si chiar cu spirit de sacrificiu in scrierea unor carti extraordinare, care sa-i intereseze cu adevarat pe cititori, pe cititorii din Romania si din oricare alta parte a lumii.

Nu s-a scris inca o carte semnificativa despre tragica experienta a comunismului pe care a facut-o tara noastra dupa cel de-al doilea razboi mondial. Sunt straini care ma intreaba: din ce carte putem intelege ce s-a intamplat cu tara dumneavoastra in timpul dictaturii comuniste? Si n-am stiut ce carte sa le recomand. Nu avem un Pasternak, un Bulgakov, un Soljenitin, un Havel, un Kundera.

- Cum vi se pare echilibrul dintre traduceri si productia autohtona de literatura?

- Este acceptabil. Inacceptabila este insa disproportia dintre cartile slabe sau chiar ridicole si cele valoroase.

- De ce comunismul, dictatura lui Ceausescu n-au inspirat romane politiste?

- Este o idee! Scriitorii ar trebui sa va fie recunoscatori. Explicatia consta probabil in faptul ca dictatura lui Ceausescu inspira inca o anumita repulsie. A scrie despre ea este ca si cum ai lua in mana o broasca raioasa.

- Culisele istoriei noastre din secolul XX ar oferi multe subiecte care ar face deliciul cititorilor. Cum de nu sunt exploatate de prozatorii contemporani?

- Asemenea carti presupun si o documentare prealabila, un efort. Multor autori o asemenea munca li se pare prea grea si ignobila. Ei conteaza aproape exclusiv pe inspiratie. Exista insa si scriitori - Alex. Mihai Stoenescu, de exemplu - care nu ezita sa stea ani de zile in biblioteci ca sa-si adune informatiile necesare.

- Care credeti ca sunt scriitorii de azi care vor lua locul lui Rebreanu sau al lui Camil Petrescu? Dar pe al lui Arghezi?

- Dintre prozatori, mizez pe Dan Stanca, autorul unor romane patetic-realiste, cu deschidere metafizica, si pe mai putin cunoscuta Mirela Stanciulescu, careia ii va aparea in curand un roman, "Copilul de foc", cuceritor prin combinatia de umor fin si lirism incendiar. Este vorba de o poveste de dragoste comentata (in interiorul romanului) de un om prozaic, "un erou al timpului nostru".

Marele poet al momentului mi se pare Mihail Galatanu, urmat (si concurat) de Constantin Cretan. L-as aminti si pe prozatorul si eseistul Ovidiu Hurduzeu, stabilit in SUA si profesor (la un moment dat, la o universitate americana) al fiicei lui Bill Clinton, Chelsea. Nefiind prezent in Romania, ca sa-si apere pozitia, el este omis din toate enumerarile.

- Daca ar fi sa alegeti cinci din cele mai bune carti ale ultimilor 17 ani, care ar fi acestea?

- "Morminte stravezii" de Dan Stanca, "Copilul de foc" de Mirela Stanciulescu, "Diapazonul plictisit" de Mihail Galatanu, "Gri metalizat" de Constantin Cretan, "Sclavii fericiti" de Ovidiu Hurduzeu.

- Ce soarta va avea literatura romana contemporana, devenita si ea a Uniunii Europene?

- Va avea soarta tuturor celorlalte produse (materiale sau spirituale). Va intra in concurenta directa cu literaturile europene si va rezista sau nu va rezista. De fapt, o parte din ea (mica) va rezista. Se va vedea atunci cat de mare dreptate am avut cand am retinut in "Istoria literaturii romane contemporane" doar o suta si ceva de scriitori din miile de autori de carti. Se va vedea ca nu putem trai la nesfarsit laudandu-ne unii pe altii, mintindu-ne, iluzionandu-ne. Competitia pentru cucerirea cititorilor este cel mai sever cri- tic literar.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe