Amenajarea peisagistica a parcurilor in care sunt amplasate componentele Ansamblului Arhitectural "Calea Eroilor" - ridicat de Brancusi in anii 1937, 1938 - nu a beneficiat, se pare, de o atenta angajare a factorilor implicati, in speta Comisia Nationala Monumentelor Istorice, in ce priveste avizarea pavimentului folosit in parcurile monumentelor brancusiene. Consecinta? De aproape trei ani, Parcul Central, unde se afla componentele din piatra ale Ansamblului - "Masa Tacerii", "Aleea Scaunelor", "Poarta Sarutului" - si Parcul "Coloanei fara sfarsit" sunt inaccesibile pe timp de iarna.

Practic, in aceasta perioada a anului pavimentul din jurul operelor brancusiene devine mocirlos din cauza fenomenului de inghet-dezghet. Autoritatile locale afirma ca situatia se repeta si in lunile ploioase cand pavimentul "se ia pe picioare" sau este antrenat de ape. Primaria orasului, administratorul legal al Ansamblului Monumental, a incercat pana acum sa faca posibil accesul vizitatorilor imprastiind nisip peste pavimentul mocirlos. Florin Carciumaru, primarul orasului, relata, recent: "Pentru ca oamenii sa poata vizita monumentele in conditii civilizate, am adus cateva tone de nisip cu ajutorul carora speram sa «anihilam» noroiul rezultat din «topirea» pavimentului.

De fapt, noi am avut obiectii de la inceput, in ce priveste comportamentul acestuia in timpul sezonului rece, cu atat mai mult cu cat am fost avertizati ca in perioadele de inghet-dezghet exista riscul transformarii pavajului in namol. De aceea am si refuzat sa semnam receptia finala a lucrarilor respective, pana in noiembrie 2006". In urma unei discutii purtate, saptamana trecuta, la Ministerul Culturii si Cultelor, cu secretarul general Virgil Nitulescu, primarul Florin Carciumaru spera ca anomaliile sa fie remediate.

"Ni s-a recomandat sa facem un memoriu in care sa reclamam toate aceste disfunctii. S-ar pune astfel problema inlocuirii pavimentului, iar acceptul urmeaza sa-l obtinem de la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Suntem in stare sa platim din buzunarul nostru (se-ntelege, al municipalitatii - n.r.) pentru a scapa odata de toate necazurile", spune primarul.

Citeste si:

Referitor la "necazurile", care nu mai contenesc de ani buni in jurul mostenirii brancusiene de la Targu- Jiu, ne intrebam cine este interesat sa le patroneze din umbra sau chiar la vedere, cu atata sarguinta ? Actuala conducere a Ministerului de resort nu poate fi invinuita. Se stie insa ca, la vremea cand s-a hotarat amenajarea peisagistica, in urma cu patru ani, Fondul Mondial al Monumentelor si Banca Mondiala propuneau conducerii Ministerului Culturii si Cultelor un proiect conceput de firma "Olin Partnership" din Philadelphia.

Potrivit proiectului respectiv - asupra caruia presa a fost informata, atat cat s-a dorit de catre cei in cauza - aleile celor doua parcuri urmau sa fie acoperite cu "piatra sparta fina in amestec cu un stabilizator natural numit «stabilizer»" produs de o firma americana, "Stabilizer Solution INC", din Arizona. Comisia Nationala a Monumentelor Istorice isi acorda viza fara dubii.

Cu toate ca, in 2003, Comisia de Agrement Tehnic in Constructii se opunea eliberarii unui certificat de agrementare tehnica pentru respectivul produs. Nici Inspectoratul de Stat in Constructii nu a acceptat produsul firmei americane, reclamand calitatea lui indoielnica si, ca atare, solicitand Ministerului Culturii si Unitatii de Implementare a Proiectului "Patrimoniul Cultural" alte solutii pentru amenajarea aleilor.

Fara niciun rezultat. Acceptarea acestor grave dezavantaje a adus banului public o paguba de sase miliarde de lei vechi. Suma provenea din imprumutul de cinci milioane de dolari, destinati restaurarii operelor brancusiene de la Targu-Jiu, bani imprumutati de statul roman de la Banca Mondiala. Vor mai trece, probabil, multi ani pana cand unicul ansamblu monumental lasat de Brancusi Romaniei si lumii intregi va fi pretuit de autoritatile autohtone la adevarata lui valoare. Pana atunci, se poarta jaful.