La ce-l ajuta cultura pe Madalin, fiul lui Ion Voicu? Sa nu inteleaga muzica contemporana. Sa aprecieze, de la Tagore, notiunea de "azimut de viata". Sa tina un Stradivarius in comodat.

In ultimul timp participati la toate "tiganiile" de la televizor. Vi se duce incet, incet cultura de la tata si de la mama.

Nu, aia nu pleaca. Exista anumite emisiuni in care chiar daca subiectul nu este cultural, felul in care vorbesti, gindurile pe care le spui denota ca acel personaj nu e doar o persoana, ci o personalitate. Cred ca, in orice domeniu, chiar cind injur, injur cu cultura. Daca vorbim de meschinarii, golanii, subiecte mondene, cred ca ma pot adapta acolo datorita culturii.

Limite in muzica si carte

Ce nu ati ascultat niciodata?

Nu inteleg o anumita muzica. Muzica moderna, contemporana. Fiindca eu am invatat la Conservator ca muzica trebuie sa aiba forma, or, muzica de azi, compusa haotic, nu are aceasta forma.

La carte, unde va sint limitele?

Citeste si:

De mic am fost indragostit de filosofie, fiindca am dormit in biblioteca. Era un pat care se tragea din biblioteca si eram mai izolat. Am inceput cu Heine, Karl May. Am invatat germana cu caractere gotice, alte carti nu erau dupa razboi. Sint indragostit de filosofie, psihologie, gnoseologie, de epistemologie. Am vrut sa vad ce inseamna si mi-am facut o idee. Tagore m-a impresionat. Avea o simplitate, dom’le, dar nu era simplist. Prezenta experiente de viata in propozitii scurte, nu ca Heidegger, Iorga, care scriau o propozitie pe jumatate de pagina. Am invatat multe lucruri ca idei, "azimut de viata", "proiectii in diverse domenii ale comportamentului".

Schopenhauer?

Stiu! Hegel! Germenele asta vine dintr-o chimie care in educatia mea a produs o mare confuzie. De luni pina vineri stateam in casa mamei mele, o Cantacuzina, iar vineri plecam in tiganie, in Iancului, cartier al muzicii lautaresti. Eram ca-n "Print si cersetor". In palatul mamei eram la curatenie, la curatat de morcovi, castraveti, cartofi, sters argintarie, portelanuri, lucruri la care eram obligat, bunica-mea spunindu-mi ca trebuie sa le fac ca atunci cind voi fi mare si oi avea slugi sa stiu ce sa le cer. "Altfel o sa-si bata joc de tine", zicea bunica. De vineri, eram pupat, alintat, cu "minca-ti-as, facea-ti-as!". Eram in doua lumi paralele care m-au ajutat sa fiu si-n lumea celor mai putin educati, si-n lumea celor educati. In concluzie, am limite.

De ce Madalin nu a ajuns ca Ion

De ce Madalin nu a ajuns ca tatal?

Cind mi-a pus tata vioara in mina eram la cinci ani. Se pare ca gena ii permitea tatalui meu sa creada ca pot face muzica. Am facut muzica si s-a dovedit ca aveam talent. Dar, ce se-ntimpla, tata a fost un om sarac, din familie de sapte copii si foarte ambitios. El a fost un super, extra, hipertalent, nu face parte din patrimoniul cultural al Romaniei, ci din cel mondial al muzicienilor. Eu nu puteam ajunge la performanta asta. Fiindca ceea ce voiam noaptea mi se aducea ziua. Fiindca nu am inteles ce inseamna sa am greutati.