Fervoarea cu care presa traditionala priveste gales inspre lumea blogurilor, a YouTube-ului sau a My Space-ului alimenteaza o dezbatere vie in media mondiale si implicit in cele romanesti. Webul 2.0, care permite maxima interactiune intre comunicator si public, schimba raportul de forte si da practic cuvintul tuturor, fara restrictii. Sursele de informatie, modalitatile de redactare, deontologiile, responsabilitatile, toate sint repuse in discutie.

Un conflict inevitabil sta sa se iveasca: intre presa care are un nume si o reputatie de aparat si media alternative care evolueaza si care au cistigat in vigoare si in prestigiu tocmai datorita faptului ca au trecut peste o serie de reguli ale jurnalismului traditional. "Cotidianul" a luat pulsul celor doua tabere ca sa le vada mai indeaproape raportarea la celalalt. Jurnalismul institutionalizat versus jurnalismul 2.0 e noul razboi mediatic.

Mirajul devenit industrie

Marea atractie a jurnalismului 2.0 este, in opinia Ioanei Avadani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), accesibilitatea: "Practic, cu un calculator si o conexiune la Internet te poti adresa lumii intregi". Iulian Comanescu, detinatorul unui blog pe media (www.comanescu.ro), crede ca mirajul pentru jurnalismul cetatenesc, dupa cum il boteaza el, are doua surse: "Prima e ca oricine poate comunica ce-l roade, ceea ce e real si totodata himeric, fiindca riscul cel mai mare e ca mesajul lui sa nu ajunga la nimeni.

A doua e ca oricine se poate imbogati din Web 2.0, iar antreprenorii seriosi de-abia si-au intors fata si miliardele spre astfel de concepte". Informatia primara a devenit extrem de ieftina, argumenteaza Robert Turcescu motivele ascensiunii jurnalismului 2.0. "Cel clasic se afla intr-o perioada de criza din cauza aparitiei informatiei primare extrem de ieftine. De cele mai multe ori, mediile traditionale sint incapabile sa interactioneze cu publicul. Exista si o frustrare a publicului consumator de media care nu-si mai regaseste anumite pasiuni, precum jazzul sau teatrul, in modul de operare a mijloacelor de comunicare in masa.

Oamenii nu sint toti indivizi interesati exclusiv de declaratiile lui Tariceanu sau de felul in care merge economia mondiala", spune vedeta de la Realitatea TV. Interactivitatea maxima e un bun alimentator pentru jurnalismul 2.0, crede, in schimb, Bradut Ulmanu, creatorul www.jurnalismonline.ro. "Web 2.0 rastoarna definitia jurnalismului traditional. Masele largi devin autoare ale mesajului, iar feedbackul are cu totul alte dimensiuni", considera acesta. "O data cu sansa oricui de a deveni editor de blog, asistam la o emergenta a expertizei cetatenesti", spune Stephen Bunard, profesor de New Media la Paris si Bruxelles. Indiferent de industrie, oamenii nu se mai marginesc sa consume, constata si Catalin Tolontan, redactor-sef la "Gazeta Sporturilor", care gaseste astfel explicatia pentru inclinatia cetatenilor spre blogging: "Vor sa interactioneze si sa controleze ceea ce consuma.

Citeste si:

Deseori, amatorii reusesc sa propuna pe piata informatiilor lucruri valoroase. Plus dezbateri necesare". Tolontan redacteaza unul dintre cele mai influente bloguri romanesti, www.tolo.ro, ales de curind blogul lunii de catre comunitatea in cauza.

Webul da plusvaloare

Jurnalismul 2.0 ofera redactiilor profesioniste o oportunitate si o provocare, crede Ioana Avadani: "Este ca si cum ar avea corespondenti oriunde in lume sau exact acolo unde se intimpla ceva remarcabil. Pe de alta parte, toate aspectele privind responsabilitatea, calitatea, metodologia de verificare si tratare a informatiei pe care le presupune lucrul cu profesionistii devin extrem de fluide". Emergenta noului jurnalism e o provocare pentru ziaristul lenes, sustine Turcescu: "Descopera ca nu mai e suficient sa adune trei informatii, dintre care doua au mai fost publicate, pentru a face o ancheta care a mai fost scrisa acum doi ani. E vremea sa iasa din birouri. Cititorul nu mai este pasiv, vrea interactiune, devine parte a jocului".

Stephen Bunard delimiteaza chiar tipul de jurnalism pe care fiecare dintre cei in discutie il face. "Jurnalistul verifica sursele de informatie, se asigura asupra obiectivitatii sale, respecta un cod deontologic, pe cind reporterul cetatean este orientat inspre comentariu, libera expresie, dezbatere angajata, reprezentind astfel o sursa de informatie pentru jurnalisti. Toti editori? Da. Toti jurnalisti? Nu", spune Bunard. Comanescu mizeaza pe latura destabilizatoare de sistem a jurnalismului la cota 2.0. "Aduce in plus o anumita atitudine etica, un pic anarhista si in mod sigur contestatara, care vizeaza relevanta continuturilor media colportate de marile trusturi de presa de la noi si de aiurea, tabloidizarea, globalizarea, corporatismul.

Continutul de acest tip mai aduce in plus, la nivel retoric, prospetime si adecvare la cititor", declara Comanescu. Bloggerul crede totusi ca in acest moment jurnalismul cetatenesc duce lipsa unor "profesionisti care sa-l popularizeze si sa-l disciplineze", dar si a unei "grile profesionale", ceea ce conduce la derapaje. "Naturaletea exprimarii, absenta cenzurii, abordarea unor teme marginale, pe care media traditionale le plaseaza intr-un unghi mort" sint principalele atuuri ale jurnalismului de comunitate si in opinia lui Catalin Tolontan.