Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, adoptata in finele anului 2006, a starnit si inca mai starneste nemultumiri. Sunt atacate doua aspecte ale Legii cultelor. Unul este modul de constituire al unui cult nou: "Asociatia religioasa care solicita recunoasterea calitatii de cult va formula o cerere in acest sens la Ministerul Culturii si Cultelor, insotita de urmatoarea documentatie: a) dovada ca este constituita legal si functioneaza neintrerupt pe teritoriul Romaniei ca asociatie religioasa de cel putin 12 ani; b) listele originale cuprinzand adeziunile unui numar de membri cetateni romani cu domiciliul in Romania cel putin egal cu 0,1% din populatia Romaniei, conform ultimului recensamant" (articolul 18).

Celalalt punct sensibil este alineatul 2 din articolul 13 care spune: "In Romania sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum ofensa publica adusa simbolurilor religioase".

LA ALTII. Supararea asociatiilor religioase pentru modul in care pot deveni cult vine din faptul ca functionand ca asociatie nu se pot bucura de anumite drepturi banesti de la stat, cum este cazul cultelor.

Iata insa care este legislatia altor state europene, avute drept model in elaborarea Legii cultelor de la noi. In Austria, tara care a adoptat o noua lege a cultelor in 1998, un cult se poate inregistra numai dupa 20 de ani de functionare si avand membri 0,2% din populatie.