- Domnule Mihai Constantinescu, ce inseamna, pentru un artist din generatia dvs., primirile calde ale publicului, de care aveti parte in concerte?

- In ultima vreme, eu si fanii ne intalnim mai rar, insa este extraordinar cand vezi ca esti iubit si oamenii sunt fericiti sa te vada si sa te asculte. Apoi, sunt convins ca sunt si oameni tineri carora le place aceasta muzica, pentru ca este frumoasa. Muzica e frumoasa sau nu e. Place sau nu place. E buna sau nu e buna. Muzica n-are varsta. Ea n-a avut niciodata ani, este doar o chestiune de orientare, sa spunem de moda. Moda vine, moda trece (asa spune si un cantec), e schimbatoare.

- Se poate spune, totusi, ca ati ramas un interpret la moda. Care e secretul tineretii dv.?

- Eu asa vreau sa fiu si asa ma simt. Sufleteste, ma consider la fel, nu s-a schimbat nimic si nici nu cred ca am de gand sa schimb ceva curand. Nici intr-un viitor apropiat, nici indepartat. As vrea sa raman acelasi, asta care sunt.

- Ce asteptati, ca artist, de la Romania "europeana"?

- Eu as vrea sa muncim toti, sa realizam si sa apreciem faptul ca integrarea ne poate oferi oportunitati, si sa incercam sa schimbam, incet-incet, o mentalitate, o conceptie de viata si gandul ca poti avea fara munca. Cred ca nimic nu se poate sa obtii fara munca. Eu am vazut Europa occidentala acum 37 de ani pentru prima oara si am inteles ca este, de fapt, o alta lume. Din ce punct de vedere? Nu ca oameni, pentru ca oamenii sunt la fel. Ci ca mentalitate. De exemplu, a avea respect fata de cei care muncesc, fata de o conduita in viata. Sunt lucruri esentiale, pe care noi nu trebuie sa le adoptam, fiindca le-am avut. Dar le-am pierdut la un moment dat si trebuie sa le recapatam. Pentru ca, dupa parerea mea, poporul roman, indiferent de ce vor sa spuna unii sau altii, este unul inteligent, muncitor, si care stie ce vrea. Dovada acestui lucru este faptul ca a cucerit Spania, Italia etc. si a reusit sa faca niste lucruri extraordinare intr-o lume in care, practic, era un nimeni. Desi nu a fost deloc usor pentru nici un stat care s-a integrat in Uniune, lucrurile trebuie si pot sa se schimbe. Si zic eu ca avem capacitatea necesara, inca o data si a nu stiu cata oara, sa mai suferim putin pentru bine. Sau pentru mai bine.

- La sfarsitul anului trecut, ati lansat un Best-of care include melodii indragite, precum "O lume minunata", "Un zambet, o floare, o raza de soare" sau "Iubiti si cainii vagabonzi". Este primul dv. CD cu succese din intreaga cariera?

- Da. Voi incepe imprimarea unor alte piese cunoscute, si voi realiza, practic, un al doilea best-of. Am invitat sa cante alaturi de mine si alte "voci", si urmeaza sa vedem in ce masura le vom putea comercializa pe amandoua impreuna. Convingerea mea este ca se poate si ca exista oameni care isi doresc sa asculte acasa aceasta muzica.

- Cam cate concerte ati sustinut de-a lungul anilor?

- Foarte multe. Nu le mai stiu numarul. Daca ne gandim ca in fiecare vara, timp de 29 de ani, am cantat pe litoral, plus turneele in tara (si aveam cam doua spectacole in fiecare zi), numarul lor e foarte mare. Eu zic ca peste 2000.

- Ce artisti straini ati cunoscut in timp?

- Am dat mana, la un moment dat, cu Gianni Morandi. Cand a venit, odata, la Bucuresti, iar eu plecam intr-un turneu, ne-am intalnit pe Aeroportul Baneasa si am stat de vorba. Pe Osvaldo Laport l-am intalnit tot aici si am participat la o emisiune tv impreuna. A fost frumos.

Citeste si:

- Aveti o relatie sentimentala statornica in prezent?

- Se poate spune ca am o relatie sentimentala cu pisica mea... Vorbind serios, chiar n-am nici o relatie acum.

- Se spune ca va plac mai mult blondele.

- Nu e adevarat. O femeie frumoasa poate fi si blonda, si bruneta, nu conteaza. Frumusetea nu consta in culoarea parului. Ci intr-o imagine ca lumea, in faptul ca sufletul - pe care il cunosti mai tarziu - reprezinta ceva, nu intr-o frumusete care te face din prima sa dai buzna intr-un magazin si sa cumperi un inel. Mi se pare caraghios, chiar ridicol, sa ne judece unii ca nu sarim imediat sa cumparam din magazin un inel pentru o femeie.

- Ati scris vreodata o poezie de dragoste cuiva?

- Da.

- Pentru cine?

- Nu pot sa va spun.

- In ce perioada?

- In ‘80, apoi in ‘85, mai tarziu am facut un poem despre o deceptie in dragoste. Care poate va aparea, candva, ca melodie. Dar asta e viata!...

- Aveti de gand sa va recasatoriti candva?

- Niciodata! Absolut niciodata. Casatoria este moartea dragostei.