3.000 de studenti au participat in 1987 la "schimbul de educatie", cind s-a lansat programul educational european Erasmus. Dupa doua- zeci de ani, numarul invataceilor a ajuns la 14.000. Dar cursurile prin universitatile straine nu i-au impresionat nici pe romani, nici pe occidentali, ai nostri declarind ca vesticii stau prost la teorie si lejer cu notele. Chiria, banii si surpriza predarii intr-o limba necunoscuta au constituit insa punctele de cotitura ale povestilor studen- testi, aflate de "Cotidianul".

1.000 de euro de la parinti

Tinerii romani plecati in tarile vecine au avut un trai mai bun decit cei ajunsi la institutiile de invatamint superior din Vest. "Prima problema a fost ca taximetristul care ma transporta de la aeroport incerca sa inteleaga ceva din ceea ce-i spuneam eu in engleza, iar eu incercam sa pricep ceva din poloneza lui. Faptul ca nu foarte multa lume vorbes te engleza in Polonia a fost o problema", descrie Cristian Curus primul sau impact cu tara care l-a gazduit ca bursier Erasmus.

Student la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti (FJSC), Cristian a ales Giedroyc College of Communication and Media din Varsovia, unde a studiat un semestru. Numarindu-se printre putinii norocosi care gasesc repede un loc de cazare si nu oriunde, ci chiar in camera de protocol a Universitatii, romanul spune ca s-a descurcat bine cu cei 394 de euro pe luna pusi la bataie de reprezentantii Erasmus, suplimentati insa cu 1.000 de euro din fonduri proprii. "Ca bursa pentru un student roman, acesti bani sint mai mult decit suficienti. Iar Polonia nu este o tara scumpa", mentioneaza Curus.

Citeste si:

Nu la fel de bine si-a gestionat finantele Bogdan Oprea, student si el la FJSC, bursier Erasmus in Belgia pentru un an. "In primul semestru am avut cam 400 de euro pe luna. Cazarea era 200, iar restul nu-ti ajungeau de mincare. Cred ca 800 de euro mi-ar fi fost de ajuns. Semestrul al doilea a fost de prelungire si, potrivit contractului, ei imi asigurau doar plata studiilor si nu primeam grantul. Asa ca in aceasta perioada am trait doar cu banii de acasa", isi aminteste Oprea.

Articole despre tara gazda

Nici pentru un european cu acte in regula, fondurile Erasmus nu sint suficiente, se plinge Marcel Gascon, student la Facultad de Ciencias de la Informacion de la Universidad Complutense din Madrid, aflat anul acesta la studii in Bucuresti. Cele aproximativ 1.300 de euro promisi ii va primi abia la intoarcerea in Spania, iar pina atunci se descurca cum poate. A obtinut un pret special pentru chirie de 150 de euro prin intermediul unei romance casatorite in tara sa de origine si, in plus, scrie articole despre autohtoni pentru un ziar spaniol. "E important pentru CV", crede Gascon.

Desi inainte de a ateriza pe plaiuri mioritice, ibericul percepea Romania ca pe o tara saraca in care e greu sa traiesti, acum s-a convins ca "in Bucuresti ai toate oportunitatile sa o duci la fel de bine ca in Madrid sau Barcelona". Colega la FJSC cu el, Marianne Rigaux, studenta la sectia de Jurnalism a Facultatii de Stiint e Politice din cadrul Institutului din Lyon, locuieste impreuna cu doi colegi intr-o garsoniera din centrul Capitalei, pentru care achita lunar 200 de euro de persoana. Frantuzoaica spune ca banii din programul Erasmus ii sint de ajuns, insa si ea mai are o a doua sursa de venit, si anume articolele pe care le scrie pentru revista ambasadei franceze.