Marius Chivu e de parere ca, inainte de orice propunere, ar trebui sa se tina cont de piata de carte vizata de eventuale traduceri: "Trebuie sa acordam mare atentie la ce, unde si mai ales pe cine traducem" . Pentru piata de carte britanica, avida de realism, literatura romana nu are ce sa propuna. Dar avem autori care s-ar potrivi in spatiul francez, unde prinde literatura subiectiva, autofictionala, si unde au avut deja succes "Frumosii Straini": Gheorghe Craciun, Simona Popescu sau Dan Lungu.

Piata germana ar putea sa asimileze, dupa parerea criticului, un tip de scriitura minimalist-biografista, centrata pe tema comunismului din copilarie si adolescenta, cum sint romanele tinerilor Sorin Stoica, Filip si Matei Florian, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lazarescu sau Ana Maria Sandu cu "Fata din casa vagon". Cartarescu e in fruntea listei autorilor care pot fi tradusi fara riscuri, oriunde si oricind, si care-i mai cuprinde pe T.O. Bobe, Ion Manolescu si Razvan Radulescu.

Cunoasterea pietei

Cunoasterea spatiului in care propunem propriile valori e esentiala si pentru Dan Lungu. Autorul afirma ca e mai putin relevanta selectia pe care o facem din interior, cita vreme criteriile noastre s-ar putea sa nu fie reprezentative pentru piata culturala europeana. Exemplele care ii confirma spusele sint doua prozatoare care au trecut aproape neobservate in spatiul literar autohton, dar care au avut mare succes in Canada: Felicia Mihali si Irina Eli.

Autori "traductibili" care au confirmat deja in spatiul european sau ar putea foarte bine sa o faca mai sint, pentru Dan Lungu, Cecilia Stefanescu, Razvan Radulescu, Lucian Dan Teodorovici cu "Circul nostru va prezinta", Bogdan Suceava, cu "Venea din timpul diez", Ion Manolescu si al sau "Derapaj" sau Ioana Bradea.

Citeste si:

Publicul si critica decid

Lista cu valori "oricind exportabile" propusa de Paul Cernat incepe cu "Orbitor", de Mircea Cartarescu, si continua cu "Teodosie cel Mic", de Razvan Radulescu, "Simion Liftnicul", de Petru Cimpoesu, "Exuvii", de Simona Popescu, "Pupa Russa", de Gheorghe Craciun, "Proorocii Ierusalimului", de Radu Aldulescu, si "Enciclopedia armenilor", de Bedros Horasangian. La capitolul critica, Paul Cernat aminteste "Interpretare si rationalitate", de Paul Cornea, "Aisbergul poeziei moderne", de Gheorghe Craciun, "Enciclopedia exilului literar romanesc", de Florin Manolescu, si "Fictiunea jurnalului intim", de Eugen Simion. Dramaturgia poate iesi in Europa cu Matei Visniec si Daniel Banulescu, autorul piesei "Cine a cistigat razboiul mondial al religiilor?".

Pavic-ii nostri

Simona Popescu crede in citiva tineri prozatori grupati de Polirom in colectia Ego proza, in cartile lui Mircea Cartarescu, ale lui Lucian Boia si ale Mihaelei Miroiu. Considera ca Mircea Horia Simionescu ar putea fi un alt fel de Pavic care ar surprinde Europa, iar Agopian, un Pamuk nenobeliat, dar cu nimic mai prejos. Poeta mai aminteste doi autori numai buni sa descreteasca fruntile europene - Ovidiu Verdes, cu "Muzici si faze", si Adrian Otoiu.