Cele mai importante descoperiri pe care le-a adus in lume anul acesta au fost asezate intr-o lista de cercetatorii romani, dar si de voturile publicului pe site-urile de stiinta.

Gheata e pe duca, dar vorbeste

Surprizele climei sint primele despre care vorbeste Liviu Giosan, geolog marin la Woods Hole Oceanographic Institution din SUA. "Acum, cind se vorbeste tot mai des despre incalzirea planetara, doua expeditii la polii Pamintului incearca sa prezica viitorul nostru climatic", explica Giosan. Una dintre ele a fost prima expeditie de foraj stiintific in Oceanul Arctic, inceputa in 2004, unde vara devine din ce in ce mai calda si mai lunga, iar gheata tot mai exotica si mai subtire. Pina acum, exploratorii au reusit sa aduca la suprafata arctica o coloana de sedimente lunga de 430 de metri, depozitate in zona in ultimele 60 de milioane de ani. Geologul considera remarcabila aceasta realizare, intrucit trecutul mai vechi de un milion de ani al Oceanului Arctic era complet invaluit in mister. "Primele rezultate arata clar ca in urma cu 55 de milioane de ani Oceanul Arctic a devenit un paradis cu temperaturi aproape tropicale. Este foarte probabil ca zonele mai putin polare ale planetei au fost transformate intr-un vast desert", adauga Giosan.

Citeste si:

O alta inovatie propusa de omul de stiinta rom‰n pentru clasament vine de la "polul opus" si are ca protagonist consortiul european EPICA. Acesta a recuperat din strafunduri cea mai veche coloana de gheata vazuta vreodata, cu radacini fixate in urma cu circa 800.000 de ani. "Gheata din Antarctica si cea din Groenlanda au dovedit ca inregistreaza cu cea mai mare fidelitate variatiile climatice. Primele rezultate de anvergura ale EPICA sint de natura sa ne ingrijoreze. Cresterea nivelului de dioxid de carbon in atmosfera a fost intotdeauna insotita de cresterea temperaturilor, iar in ultimii 800.000 de ani, concentratia de dioxid de carbon nu a fost niciodata atit de ridicata ca in prezent", conchide Giosan. In acelasi timp, cercetatorul Vlad Cojocaru, de la EML Research din Heidelberg, acorda un credit sporit numeroaselor studii din 2006 care arata ca schimbarea climatului Terrei se produce mult mai repede decit se credea. "Astfel, omenirea trebuie sa ia masuri foarte, foarte rapide daca vrea sa conserve Terra. Este evident ca aceste studii au o implicatie deosebita pentru umanitate, cele mai sumbre scenarii aratind ca in 2050 in multe locuri de pe glob nu se va mai putea trai", adauga Cojocaru.

Universul cu zece dimensiuni

Premiile Nobel in medicina si in chimie sint asezate pe lista de Mihnea Bostina, de la Harvard Medical School din Boston. "Cel pentru chimie a adus noi informatii despre copierea informatiei genetice. Cel pentru medicina, care a revenit lui Andrew Fire si lui Craig Mell, ofera noi perspective in tratamentul unor maladii", arata Bostina. Acesta ia in calcul si luarile de pozitie din 2006 legate de "Teoria String", pe care o considera cea mai dezbatuta problema in domeniul fizicii teoretice. "Pornind de la ideea ca realitatea are la baza infime corzi de energie si nu particule, teoria promite unificarea tuturor fortelor cunoscute in fizica. Sint insa citeva probleme. Nu doar ca trebuie sa acceptam un univers cu zece dimensiuni, dar teoria este greu de testat experimental", sustine specialistul de la Harvard.