Trebuie sa te fi nascut pe pamantul vechii Elade pentru a fi inteles ca frumusetea si armonia sunt conducatoare de vesnicie; ca muzica poate inrauri virtutea, iar perfectiunea creatiei poate fi atinsa numai de Muze. Sau, rezumand comentariile istoricului englez Henry James Summer Maine - care a trait in veacul al XIX- lea - privitoare la ceea ce datoreaza Greciei lumea intreaga, noi toti suntem o colonie a ei, pentru ca, "in afara de fortele oarbe ale naturii, tot ceea ce evolueaza azi in omenire este de origine greaca". Fermentii culturii europene au o samanta in Grecia.

Din aceasta perspectiva, a influentei benefice pe care civilizatia greaca a exercitat-o, in decursul istoriei, si asupra spatiului romanesc, se cuvine reflectat regalul recentei aniversari de la Muzeul Literaturii Romane: implinirea unui deceniu si jumatate de la infiintarea Editurii "Omonia", al carei profil este promovarea, prin traduceri si lucrari originale, a literaturii si civilizatiei Greciei moderne in Romania.

"Omonia" - 70 de titluri dedicate prezentarii culturii grecesti in Romania

Atat numara, pana la aceasta data, OMONIA ("Concordia"), care face parte din categoria editurilor specializate in promovarea culturii grecesti la noi. "O treime dintre lucrarile publicate sunt dedicate elenismului din Romania si apartin, in majoritate, autorilor romani, iar doua treimi reprezinta traduceri din literatura sau alte domenii ale unor carti de referinta din cultura greaca", subliniaza dr. Elena Lazar, directoarea editurii, traducator, specialist in greaca veche si latina. La sectiunea "Traduceri literare", editura publica editii bilingve - in general poeti. Potrivit Elenei Lazar, pana acum au aparut 14 volume in care poetii greci sunt prezentati cu textul original si cu traducerea in romana. Acestea sunt destinate studentilor care sunt atrasi din ce in ce mai mult de limba greaca.

Explicatia este, de altfel, la indemana tuturor acelora care stiu ca prezenta greceasca in spatiul romanesc nu a fost una de trecere intamplatoare, "ci de asezare statornica, ingaduindu-le, la un moment dat, sa inglobeze regiunea de la nordul Dunarii in Grecia Mare", comenteaza dr. Georgeta Filitti, istoric, in prefata unuia dintre volumele lansate saptamana trecuta, "Elenismul in Romania", avand-o autoare pe dr. Paula Scalcau.

"Ce i-a facut pe geto-daci, apoi pe romani, mai totdeauna in stare sa se lepede de navalitori, de intrusi, sa-i primeasca pe greci, sa le foloseasca alfabetul, cum atesta o inscriptie din secolul al III-lea i.Hr., sa se inteleaga de cele mai multe ori cu ei, sa gaseasca instinctiv acele modele de cooperare ravnite de toate popoarele in cautarea pacii universale?", intreaba retoric Georgeta Filitti. Raspunsul il ofera textul "istoriei cronologice" realizate de Paula Scalcau pe parcursul celor peste 260 de pagini.

Citeste si:

Alaturi de acesta, mentionam alte cinci titluri lansate la Muzeul Literaturii: "Scolile grecesti din Romania (1857-1905). Restitutii documentare", autor Leonidas Rados, doctor in istorie (cartea abordeaza invatamantul mediu in limba greaca intr-o perioada de prosperitate a comunitatilor grecesti din Braila, Galati, Bucuresti si Constanta); "Nicolae Mavrocordat, domn si carturar al iluminismului timpuriu (1680-1730)", este o alta aparitie recenta, avandu-l autor pe Jacques Bouchard, specialist canadian, unul dintre cei mai renumiti neoelenisti contemporani, recunoscut pe plan international.

Traducerea apartine Elenei Lazar. Volumul cuprinde o minutioasa investigatie a operei literare a domnului fanariot - unul dintre spiritele cele mai luminate ale vremii sale in sud-estul european. Bouchard confera spatii generoase analizei celor doua lucrari fundamentale ale lui Mavrocordat, "Ragazurile lui Filotheu", prima incercare de roman din literatura neogreaca, si eseul "Despre indatoriri".

Platon si formarea sufletului prin muzica

Un colectiv de traducatori, printre care o regasim si pe Elena Lazar, ofera cititorilor intalnirea cu opera in proza a lui Gheorghios Vizyinos, clasic al nuvelei neogrecesti din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Volumul, intitulat "Singura calatorie din viata sa", se opreste asupra unor teme cunoscute, precum deziluzia, nebunia, moartea, abordate cu virtuozitate de maestru si abilitate de psiholog. Un best-seller al prozei grecesti actuale, "Pentru insotirea noastra", scris de Nokos Themelis (traducere Elena Lazar), aduce "un zambet din codrii intunecati ai Carpatilor" prin stampa de epoca decupata din Brasovul sfarsitului de secol XVII, unde personajul principal, Theofanis, membru important al comunitatii, traieste, la jumatatea varstei, o poveste de dragoste, de neconceput pentru acele vremuri.

In traducerea Rodicai Croitoru, Editura "Omonia" readuce in atentia publicului cititor o personalitate marcanta a secolului XX, Evanghelos Moutsopoulus (n. 1930), filozof, istoric al filozofiei, estetician, muzicolog, eseist. Cartea sa, "Muzica in opera lui Platon", pune sub lupa sistemul platonic al educatiei muzicale, analizand cu finete stiinta armoniei la Platon, miscarea, fundament al expresiei in dans, esenta artistica a dansului, dansul in epoca lui Platon, axiologia frumosului muzical etc., in care transpare teoria acceptata de marele filozof, a formarii sufletului prin muzica.

Au onorat aceasta sarbatoare a spiritului elen si a dialogurilor culturale multiseculare romano-grecesti Anghelos Augoustidis, seful Biroului de presa al Ambasadei Greciei la Bucuresti, doamna Vasiliki Yannakaki, atasat cultural la Ambasada Greciei, George Christoforidis, directorul saptamanalului "Prezent", istorici si critici literari, precum dr. Elisabeta Lasconi, care a prezentat traducerile literare "Pentru insotirea noastra" si "Singura calatorie din viata sa", dr. Georgeta Filitti, dr. Paula Scalcau, cercetatori si studenti.