Arta aflata sub semnul lui 'cool'

Cind zici graffiti, stencil sau sticker, te gindesti aproape reflex la subcultura. Artistul contemporan Vlad Nanca explica faptul ca, in Occident, aproape orice forma de subcultura "interesanta", "cool" este rapid identificata in mediul de afaceri si exploatata la maximum, dupa care, inevitabil, devine mainstream. Istoria stencilului autohton are insa un parcurs neobisnuit, pentru ca nu a inceput underground, ci ca un mijloc de propaganda comunista: prin anii ’60 puteai vedea inscriptionate pe ziduri sloganuri ale Partidului Popular Roman sau celebrul "Votati soarele!", povesteste Vlad Nanca.

Pe atunci, potentialul estetic sau underground al acestor semne urbane lasa rece mediul artistic de la noi si lucrurile au ramas la acelasi stadiu pina in anii ’90.

Primele inscriptii si misteriosii lor autori

Un artist newyorkez, Jean-Michel Basquiat, a capatat o faima deosebita pentru ca a fost primul care a obtinut un succes comercial deosebit din arta graffiti. Printre altele, Basquiat a inlesnit si o alaturare intre graffiti si arta, pentru ca, dupa ce a decorat usi de metrou si pereti ai blocurilor din Brooklyn, operele sale au fost gazduite de una dintre marile galerii de arta din Manhattan. Cu notorietatea obtinuta in felul asta, el a vindut primele desene graffiti.

In anii ’90, citiva studenti ai Facultatii de Arte Plastice de la noi au inceput sa faca stenciluri si graffiti prin Parcul Cismigiu, dupa moda Basquiat. Ce a ramas din acea perioada, din pricina aerului de mister pe care il conferea anonimatul, s-a amplificat in imaginarul urban pina la dimensiuni mitologice. Vlad Nanca isi aminteste ca printre primele inscriptii a fost "ALLZDAM", care avea un "A" stilizat si era insotit de indemnuri gen "Iubeste-ti aproapele", ceea ce te facea sa te gindesti la un grup sectant.

Graffiti, la concurenta cu stencilurile

Treptat, spatiul urban se modifica misterios, pornind de la zonele lui ascunse sau greu accesibile: etajul tehnic si subsoluri de blocuri, diguri. In jurul artistilor strazii apareau adevarate legende; despre autorul unor chei sol care invadau la un moment dat peretii Bucurestiului s-au vehiculat cele mai ciudate versiuni: ca ar face parte dintr-o secta religioasa sau ca ar fi o "baba nebuna", explica Vlad Nanca.

Prima ipoteza nu era intru totul gratuita, pentru ca exista intr-adevar un grup de pocaiti care inscriptionau tot felul de spatii urbane din intreaga tara cu formula "Iisus vine!", cu majuscule rosii, facute cu vopsea. Unii dintre artisti erau cunoscuti dupa anumite porecle, asa cum este cazul lui Marlone Muistu’, care facea desene urbane prin anii ’90, explica Dan Popescu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe