|naintea grevei, a fost Adresa Penitenciarelor catre Nati

Reporter: De ce i-ati dat nas "nebu­nului" de Nati Meir?
Alexandru Serban: A aparut in zia­re, e adevarat, o adresa a Administratiei Penitenciarelor catre deputatul Nati Meir. Nu pot sa spun nici ca i-am dat, nici ca nu i-am dat dreptate. Ca sa fiu foarte sincer, a fost o cale politicoasa, diplomatica, de a scapa de insistentele si presiunile domniei sale, desi noi nu aveam si nu avem prerogativele emiterii unui aviz pe initi­a­tiva legislativa a unui senator sau deputat independent.

Rep.: Ce inseamna presiuni si insistente?
A.S.: Tot timpul suna de la cabinet sa ne vedem, sa-i dam date, cifre si asa mai departe. Si asa s-a ajuns la acea adresa. Dar vreau sa precizez un lucru: adresa nu a fost semnata de mine, ci de adjunctul meu, Sorin Dumitrascu.

Rep.: Tot dracul ala e, tot de aici vine.
A.S.: E adevarat.

Rep.: Nu sefii au dat-o?
A.S.: E adevarat! Aici m-ati prins! Ma predau.

Onoarea hotului

Rep.: De ce Nati a ales aceasta lume a penitenciarelor spre a iesi din anonimat?
A.S.: Presupun ca acolo a crezut ca are mai multa eficienta si priza la public. Pot sa presupun, doar.

Rep.: Care-i psihologia hotului, de o prind astfel de nebunii?
A.S.: Psihologia hotului e o lume com­plexa, sa stiti, dar intotdeauna exista o onoare a hotului si asta s-a dovedit si cu o­cazia actualelor revolte. Eu am aceste grafice, imediat dupa transmiterea u­nor mesaje ferme si corecte asupra dreptu­rilor pe care le au si modalitatile de rea­lizare, curba sinusoidala a scazut brusc si constant pina cind toata lumea s-a linistit.

Rep.: Ce inseamna onoarea hotului?
A.S.: Exista sintagma "onoarea hotu­lui".

Rep.: Adica s-a simtit pacalit?
A.S.: S-au simtit pacaliti si cind au inteles ca autoritatile nu au intentionat nicioda­ta asta si ca a fost o simpla initiati­va individua­la fara sorti de izbinda, oame­nii s-au li­nis­tit si si-au vazut de treaba.

Rep.: Se stie ca ei stiu mai bine legile decit orice muritor, asta inseamna ca ei stiu despre demersurile acestea cit de rea­lizabi­le sint…
A.S.: Bine, dar asta nu inseamna ca si stiu mai bine legile. Daca un inginer cites­te o luna Codul Penal nu inseamna ca il intelege mai bine. Mai ales in probleme de Drept. Stiti cum e… la politica si la fot­bal se pricepe oricine, daca si la Drept in­cep sa se priceapa toti, ce ne facem?

Televizorul si mobilul fac revolta

Rep.: Cum s-a realizat revolta comu­na intre puscariasi, astazi, cind noi astia liberi abia ne mai unim la o bere?
A.S.: Va raspund imediat. Noi doi nu ne-am sincroniza vreodata sa ne uitam la televizor in acelasi timp. Fiindca avem treburi, job-uri, stres intre slujba si casa. La ei, jurnalele la timp sint principala dis­tractie. Deci, intotdeauna, fiind dupa ora sapte, cind se incheie programul de ie­sire la activitati psihosociale, sportive si asa mai departe, stau cumintei in came­ra si se uita la jurnalele de stiri. Dincolo de asta, e efectul undei de soc.

Rep.: Cum adica, i s-a luat unuia inter­viu si ala a spus: "Miine iesim cu cear­safurile la revolta!".
A.S.: Nu, dar sint o masa de manevra usor manipulabila si impresionabila si cind au vazut la Jurnal ce se intimpla la Cod­lea, au explodat.

Rep.: A fost organizata aceasta greva de catre SIPA?
A.S.: S-a spus asta. Or, SIPA n-a su­pravietuit. Au mai ramas cinci-sase co­pii, care au legatura cu SIPA cum am eu legatura cu popia catolica.

Un mobil, doua-trei cartuse "de bune"

Rep.: Au vorbit si pe telefoane mobile?
A.S.: Da. Nu pot sa neg.

Rep.: Sint interzise. Pe unde au intrat?
A.S.: Din nefericire intra.

Rep.: Cit e spaga ca sa bagi un mobil?
A.S.: Daca as sti, omul care a luat spa­ga nu ar mai fi in sistem.

Rep.: Cum intra?
A.S.: Pai, stiu cum intra? Noi inca le acordam, printre drepturile lor, dreptul la pachet. Lucru care-n tarile civilizate a fost de mult eliminat si, de aceea, acolo inventarul de obiecte interzise este re­dus. La noi, avind in vedere ca oamenii provin din paturi sociale cu un nivel de trai foarte scazut, paupere chiar, legis­latia le permite sa primeasca aceste pachete. Iar noi avem un personal insufici­ent. Iar acum, din ianuarie, va intra in prac­tica legea cea noua, de executare a pe­depselor, cea care le confera si mai multe drepturi. Orice drept in plus presupune o obligatie corelativa din partea mea, sa stau opt ore dupa detinut, sa-l duc la telefon, sa-i verific pachetele, sa-l conduc la vizite, si atunci scade si vigilenta.

Rep.: Sa lasam asta. La intrarea in pus­carie e un aparat de metale.
A.S.: Se numeste detector metalic. Dar astfel de detectoare sint in trei-patru locuri.

Rep.: La Rahova este.
A.S.: Da, Rahova, Craiova, Gherla.

Rep.: Pai, telefoane sint si in Rahova.
A.S.: Da, dar acolo detectorul nu este instalat in spatiul de detentie. Este nu­mai in zona administrativa. Cei care ies la munca si intra inapoi nu sint trecuti prin astfel de filtre. La Gherla, poarta de detentie este pusa la unica intrare in penitenciar, or in Gherla e exclus mobilul.

Citeste si:

Rep.: Cit valoreaza, in tigari, un apa­rat in lumea lor?
A.S.: Se dau, se dau tigari. Chiar do­ua-trei cartuse.

Rep.: De "bune".
A.S.: Absolut.

Se fura inca din oala criminalului

Rep.: Vorbim de masa de manevra, vorbim de violatori, hoti, din aia care ne­norocesc familii, de ce vorbim si de drepturi?
A.S.: Pentru furt, viol si nenorocit fa­milii instanta le da o pedeapsa, recluziu­nea, celelalte drepturi nu le anuleaza nimeni.

Rep.: Ar trebui sa sufere! Or, ei sufe­ra de mincare mai proasta…
A.S.: Asta tine de particularitatile fie­carui penitenciar. Dar se respecta norma calorica.

Rep.: Se mai fura din oala criminalului?
A.S.: Din nefericire, intr-adevar!

Rep.: De ce?
A.S.: Stiti cum e, mentalitatea este lu­crul la care se lucreaza cel mai greu.

Un infractor a murit de cinste

Rep.: Dar macar gardienii ne razbu­na? |i bat bine?
A.S.: Glumiti! Am avut un caz de genul asta, iar cel care a exercitat violenta asu­pra detinutului nu mai e in ANP, este la Parchet, cu plingere penala.

Rep.: Citeva reportaje au speculat ca un detinut a si murit in acest timp al gre­vei.
A.S.: Da, o persoana s-a aflat in peri­oada de suspendare a pedepsei, a venit, s-a prezentat la finalul perioadei si dupa o ora a dat coltul.

Rep.: A murit ca prostul! A murit cind a fost si el cinstit o data in viata!
A.S.: Mda. Era de mult diagnosticat ca atare. Suspendarea i s-a facut pe acest motiv. Omul a fost parolist. Dumnezeu sa-l odihneasca!

Rep.: Unde nu a lovit bulanul gardia­nului, a lovit destinul!
A.S.: E de domeniul absurdului! E de Kafka!

Rep.: De ce media fabuleaza cind e vorba de puscarii?
A.S.: Media fabuleaza fiindca ea vin­de anumite povesti: singe pe pereti, soa­cra inecata in putina de varza, nevasta cu securea in craniu. Cititi in anumite ziare, vedeti la anumite jurnale de stiri. Nu stiu, pina cind vom fi mai elevati si vom fi ca-n perioada interbelica, mai este.

Lumea puscariei? N-are nimic senzational

Rep.: Cum este pentru dumneavoastra lumea puscariei?
A.S.: E o lume, dar nu are nimic sen­zational in ea. Ca procuror, sint obisnuit cu ea.

Rep.: E o lupta intre slabiciunile personalului, cultivate prin ordine, si slabiciunile transformate in atuuri ale pusca­riasilor.
A.S.: E o lupta echilibrata, fara in­vinsi sau invingatori. Bine, fiecare in­cearca sa gaseasca bresa celuilalt si s-o exploateze, dar este o lupta echilibrata.

Rep.: Ajuta la ceva birocratia… sa faci cerere de iesit la doctor, de iesit la te­lefon, de mers la club, de mers la alfabetizare… ajuta la ceva hirtogaria?
A.S.: Poate ar trebui scazut nivelul… dar revin la celebrul caz Tanasescu, doctorul din Rahova din Cazul Hayssam. Adeverinta buclucasa. Daca s-ar fi res­pec­tat regulamentele, nu ar fi existat un asemenea caz. El a incalcat procedura de transmitere a actelor. Ne omoara hir­tiile, hir­tiile omoara si padurile…

Spital versus Puscarie

Rep.: Romånia e ca o puscarie? Pus­caria e ca Romånia?
A.S.: Asta cine a spus-o, Churchill? "Spuneti-mi ce puscarie aveti ca sa va spun ce tara aveti"… Bine, vreau sa va dau un exemplu acum, ca ma pufneste si ri­sul. Am vazut pe TVR 1 o emisiune in care se prezentau in paralel Spitalul Judetean Craiova, bine ca nu au prezentat Spitalul Poiana Mare, ca atunci comparatia ar fi fost zdrobitoare, si Penitenciarul de la Craiova. Si cind au vazut bolnavii cum sint serviti detinutii, cum li se acorda asis­tenta medicala, cite vizite au, au izbucnit in injuraturi si blesteme. Conditiile la spital erau dezastruoase.

Rep.: Si aici e rautatea reporterului?
A.S.: Da, un pic de rautate, dar si goa­na dupa senzational. Puscaria e reflectia societatii, oricum.

Puscaria sta la Pompieri

Rep.: De ce tara hotilor nu si-a construit facultati?
A.S.: Bine, nici penitenciare nu s-au construit, dar nici sediu pentru Adminis­tratie nu avem. Noi stam cu chirie aici, la Pompieri.

Interviul audio, pe blog-ul Istodor de pe www.facemcatavencu.ro.