Pe primul loc in topul temerilor romanilor se afla boala, potrivit Barometrului de opinie privind serviciile de sanatate, februarie 2005, realizat de Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS) pe un esantion de 1076 de persoane. Sondajul este reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, si are o eroare tolerata de +/-3% la o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%. El se refera la starea de sanatate a romanilor si modalitatile prin care serviciile de sanatate raspund nevoilor de sanatate.

Potrivit documentului, pentru serviciile medicale primite in ultimul an, numai 18% dintre respondenti au oferit bani, cadouri, servicii - altceva decat taxele oficiale, cu chitanta - peste jumatate dintre acestia pentru ca "asa se obisnuieste", 32% dintre acestia avand ca motivatie ingrijirea mai atenta din partea doctorului, 29% recunostinta, 21% o relatie mai buna cu medicul in viitor, 18% pentru o ingrijire mai atenta din partea asistentei, 15% pentru tratament prompt, 7% pentru medicamente de mai buna calitate, 4% pentru servicii auxiliare si avantaje, 3% pentru ca asa a solicitat personalul medical si 2% pentru concediu medical. Valoarea aproximativa a "spagii" a fost, in 34% din cazuri, sub 300.000 de lei, iar 10% dintre subiecti au oferit peste 3 milioane de lei. Platile suplimentare neoficiale pentru personalul medical au fost facute, de aproape doua treimi dintre respondenti, inainte de inceperea consultului/tratamentului (63%).

In ultimele 12 luni, 63% dintre cei chestionati au apelat la un cabinet de medicina de familie, 53% la farmacie, 26% la un cabinet de specialitate - policlinica, ambulator de spital, centru de diagnostic si tratament, iar 16% au fost internati in spital. In cazul celor spitalizati, 46% au fost destul de multumiti de serviciile primite in timpul spitalizarii, fata de 2002, numarul acestora scazand cu 10 procente. Cu toate acestea, daca ar fi necesara reinternarea, aproape jumatate, respectiv 45%, ar opta pentru aceeasi unitate spitaliceasca.

Citeste si:

Datele sondajului mai indica faptul ca 10% dintre romani nu stiu cat platesc pentru asigurarile de sanatate, dovedind asfel o importanta lipsa de informare legata de legislatia medicala. Dar si disponibilitatea medicilor de a informa pacientul in legatura cu boala de care sufera a scazut simtitor. Astfel, desi 82% dintre respondenti au fost informati, in timpul spitalizarii, in legatura cu diagnosticul stabilit, numai putin peste jumatate dintre ei au primit informatii legate de procedurile/interventiile medicale la care au fost supusi (57%) sau despre evolutia tratamentului (52%). Mai putin de jumatate, respectiv 46% dintre subiecti, stiu ce consecinte are absenta tratamentului, iar o treime, respectiv 33% este informata despre potentialele riscuri ale interventiei medicale.

Doar 22% dintre cei chestionati au primit informatii despre identitatea si statutul profesional al cadrelor medicale care i-au ingrijit, si doar 17% au fost informati cu privire la proceduri alternative. Doar in proportie de 15% pacientii au aflat ca au posibilitatea/dreptul de a refuza sau de a intrerupe o interventie medicala, si doar 13% stiu ca au posibilitatea/dreptul unei a doua optiuni medicale. Pentru rezolvarea problemelor de comunicare medic-pacient, Liviu Cocora, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, a declarat ca va propune introducerea in aria curriculara a studentilor medicinisti un curs de comunicare. "Este o deficienta a sistemului nostru medical care trebuie remediata", a precizat Cocora.