Daca pica primii fulgi de zapada, toti romanii isi indreapta gandurile, programati parca de un computer, spre Valea Prahovei. S-a asternut vreun fulg? Partiile din Predeal au macar un centimetru de nea? Se circula bine pe DN1? Nimeni insa nu vrea sa iasa din acest tipar, nici atunci cand isi cauta un loc de cazare pentru concediul de iarna, astfel incat, cu exceptia localnicilor, partiile de schi din restul Romaniei stau in umbra celor de pe Valea Prahovei.

Fiecare regiune montana a tarii are cel putin o partie de schi mai acatarii. Adica amenajata, intretinuta, cu instalatii de cablu si, de cele mai multe ori, cu nocturna si facilitati, inclusiv locuri de distractie. Muntii Fagaras, Apusenii, Carpatii Orientali (atat in Transilvania, cat si in Moldova) sunt destinatii care prind viata, administratia locala acorda atentie sporturilor de iarna, iar locurile de cazare nu mai sunt de mult la stadiul de "camere la particulari".

La Balea Lac se schiaza jumatate de an
Pentru cine nu stie, Muntii Fagaras sunt cei mai inalti din tara, varfurile Negoiu si Moldoveanu, recordmanii de inaltime, aflandu-se in Fagaras, alaturi de alte 12 varfuri alcatuind clubul select "2.500 m". Asa ca nu e nimic mai firesc, la asemenea altitudini (care au adus masivului Fagaras si porecla de "Alpii Romaniei"), ca zapada sa se simta la ea acasa in aproape jumatate dintr-un an. Primii fulgi apar in octombrie, iar stratul alb se pastreaza de multe ori pana in aprilie sau chiar mai.

In asemenea conditii, schiul trebuia sa-si faca simtita prezenta si este inexplicabil cum locuri precum Balea Lac nu au reusit sa atraga pana acum mai multi bani. Zona Balea este cea mai cautata de schiori, chiar daca nu vorbim despre o statiune de schi in toata puterea cuvantului. Cele cateva cabane sau pensiuni nu asigura un aflux mare de turisti, insa partiile sunt adesea in cele mai bune conditii.

Cu ajutorul naturii, care a creat o serie de partii spectaculoase, dar si cu instalatiile construite de-a lungul anilor, acum avem la Balea kilometri buni de partie de dificultate medie sau mare, la o altitudine de circa 2.000 de metri. Punctul de plecare pentru partia de agrement este Curba de nivel catre Pilonul 2, de aici putandu-se schia mai departe pana la Cascada, pe drumul auto. Varianta pentru cunoscatori, considerata extrema, incepe de la Pilonul 2 pe scocuri si apoi pana la Cascada. Intre Saua Doamnei si Cascada exista linia de teleschi, iar pana la Balea Lac se poate ajunge cu telecabina.

Paltinis, cea mai veche statiune

Tot in Carpatii Meridionali, dar la vest de Sibiu, se afla Paltinis, o statiune in miniatura, cea mai veche din tara si, din pacate, cautata din ce in ce mai putin de turisti. Candva celebra, statiunea Paltinis a devenit astazi un loc in care se construiesc multe vile, partia multumindu-se, aproape in exclusivitate, cu mostenirea comunista. Apropierea de Sibiu a atras localnicii si o serie de investitii, insa nu suficiente pentru a-i reda stralucirea de altadata.

Cu toate acestea, iarna locul este cochet, natura nu a fost agresata excesiv, iar printre constructiile noi se afla si o multime de pensiuni, ceea ce, trebuie sa recunoastem, reprezinta un avantaj. Pe langa cele doua partii Oncesti, cu nocturna, teleschi si telescaun, exista alte cinci partii de schi fond, de cate 2-3 kilometri fiecare. In plus, faptul ca este statiunea situata la cea mai mare altitudine din tara ii confera si o multime de calitati terapeutice, datorita puritatii aerului.

Arieseni, polul turistic al vestului


Mult prea departe de Valea Prahovei, vestul tarii avea nevoie de cel putin o partie pentru fanii sporturilor de iarna. Arieseni a fost solutia in care oamenii locului au investit, nu mult deodata si nu spectaculos, dar timpul a adus Apusenilor una dintre cele mai moderne partii. Situata intre localitatea cu acelasi nume si pasul Vartop (intre Turda, Oradea si Alba Iulia), la limita dintre judetele Alba si Bihor, statiunea (nedeclarata oficial) Arieseni primeste zeci de mii de turisti in fiecare iarna, partia Vartop fiind, evident, atractia locului. Cu o lungime de aproximativ un kilometru, partia are nocturna pe toata lungimea si o instalatie de teleschi cu o capacitate destul de buna.

Cazarea este asigurata in special de pensiunile private, in timp ce punctele de distractie se gasesc la tot pasul. In plus, obiectivele turistice din zona (pestera Scarisoara, rezervatiile naturale) atrag nu doar romani din toate colturile tarii, ci si straini, Ungaria situandu-se pe locul al doilea ca numar de turisti sositi in Arieseni. Autoritatile doresc sa amenajeze noi partii in zona, documentatia pentru acestea, dar si cea pentru declararea localitatii ca statiune turistica fiind deja puse la punct.

Citeste si:

Borsa, partie de 3 kilometri

Maramuresul nu se poate lauda cu partii foarte sofisticate si nici cu statiuni dezvoltate. Poate altitudinea mica a versantilor pe care au fost amenajate partiile sa fie un motiv. Exista totusi cateva puncte de atractie vizitate nu doar de localnici, ci si de turistii indragostiti de Maramures. Borsa este unul dintre acest locuri, iar banii investiti aici ar putea transforma partia si facilitatile din jurul acesteia intr-o statiune mult mai cautata.

Borsa se afla in Muntii Rodnei, la jumatatea distantei dintre Bistrita si Baia Mare, cu acces prin Viseul de Jos. Printre atractiile partiilor de aici se numara si o trambulina naturala, cu o inaltime de 50 de metri, insa cea mai lunga dintre cele cinci partii, Olimpic, poate concura, mai ales datorita lungimii sale (3 kilometri), dar si existentei nocturnei, cu oricare alta partie din tara. Toate partiile au instalatii de transport (teleschi sau telescaun), iar distractia de dupa orele de schiat nu mai este o problema.

Harghita Bai, schi la polul frigului

In estul Transilvaniei, pe versantii vestici ai carpatilor Orientali, la aproximativ 4-5 ore de Bucuresti, se afla Harghita Bai, una dintre alternativele la care recurg locuitorii din regiune pentru a-si petrece vacanta de iarna. Cu o altitudine destul de buna pentru sporturile de iarna (1.350 de metri), Harghita Bai se gaseste intre Miercurea Ciuc si Odorheiul Secuiesc, chiar sub varful Harghita Ciceu. Marele avantaj il constituie clima rece, cel putin cinci luni din an existand conditii propice pentru ca partiile sa se mentina in stare buna.

Din punctul de vedere al schiatului, oferta este generoasa, existand 7 partii (inclusiv una de snowboard, cu trambuline), toate cu instalatii pe cablu, iar doua cu instalatie de nocturna. Din pacate, lungimea (doar Kosut 3 atinge un kilometru) nu este punctul forte al partiilor, insa diversitatea lor poate suplini acest dezavantaj. Oferta de cazare este mai mult decat buna, statiunea bucurandu-se de prezenta tuturor formelor de cazare (hoteluri, pensiuni, cabane), in timp ce latura balneoclimaterica poate fi un atu in plus pentru turisti.

Vatra Dornei

De cealalta parte a muntilor, in Moldova, Vatra Dornei este unul dintre polii turistici ai acestei regiuni si un loc in care sporturile de iarna se pot practica in conditii foarte bune. "Perla Moldovei" se afla chiar la intersectia raurilor Dorna, Neagra Sarului si Bistrita Aurie, la o altitudine de 808 m, la aproximativ 100 de kilometri de Suceava si 80 de Bistrita. Avantajele acestui loc tin in primul rand de vechimea localitatii, dezvoltarea de-a lungul anilor fiind specifica unei statiuni, cu spatii de cazare diverse si locuri de distractie suficiente.

La capitolul schi, Vatra Dornei se lauda cu o partie destul de buna (Dealu Negru), cu o lungime de peste 3 kilometri, echipata cu linie de teleschi, si cu o alta (Parc) mai scurta, numai buna pentru incepatori. Impreuna cu partia de fond, lunga de 5 kilometri, domeniul schiabil se bucura de o clima favorabila sporturilor de iarna, poate chiar mai buna decat cel din Bucegi, in ciuda diferentei de altitudine.