Cetatenii statelor membre UE care lucreaza in Romania ocupa, in general, functii de conducere sau pozitii cheie in organigrama societatilor comerciale, iar cel mai mic salariu pe care il castiga este de cel putin trei ori mai mare decat salariul minim la unui roman, adica 1077 de lei. Aproape o treime dintre strainii din Romania lucreaza in activitati de comert, alti 30% in activitati de productie si 20% in servicii. De asemenea, un numar relativ mare de straini activeaza in domeiul cultural, in fundatii sau asociatii umanitare.

Conform studiului, in 2005, peste doua treimi dintre stainii proveniti din state membre UE au obtinut un salariu minim impus de lege, adica cel putin salariul mediu pe economie, in timp ce peste zece procente au obtinut salarii cuprinse intre 5.000 si 65.000 de lei. Pentru a incadra un strain dintr-un stat nemembru UE, angajatorul roman trebuie sa cheltuiasca aproximativ 1.700 de lei, adica 400 de euro, reprezentand recunoasterea diplomei de studii, tariful si taxa pentru obtinerea permisului de munca, taxa pentru eliberarea permisului de sedere, informeaza NewsIn. Pentru un muncitor din UE, taxele se ridica la aproximativ 1.100 de lei, echivalentul a 300 de euro.

Conform datelor studiului, in prezent, in Romania lucreaza peste 7.000 de muncitori straini, desi contingentul aprobat pentru 2006 a fost de 10.000 de persoane, ceea ce reprezinta 0,2% din forta de munca din Romania. Dintre acestia, un sfert provin din tari membre UE, restul fiind din Moldova, Turcia, China sau Rusia.

Ministrul muncii, Gheorghe Barbu, a declarat, cu ocazia lansarii studiului, ca muncitorii straini nu reprezinta un pericol real pentru piata fortei de munca interna. Potrivit oficialului MMSSF, chiar daca lucratorii straini nu reprezinta inca o amenintare, companiile din Romania ar trebui sa incerce sa angajeze romani pentru ca dupa aderare piata fortei de munca se va schimba. Ministrul a mai spus ca, dupa valul de integrare in UE din 2004, in nici unul dintre statele nou intrate in Uniune nu s-a inregistrat o crestere importanta a numarului de angajati straini.

Studiul "Liberalizarea pietei muncii din Romania - oportunitati si riscuri" a fost realizat, in perioada 5-31 august, pe un esantion de 1.403 persoane selectate aleatoriu, iar marja de eroare este de plus/minus 3%. Studiul a fost comandat de Ministerul Muncii si a fost realizat de Facultatea de stiintele Comunicarii de la Universitatea din Oradea.

Lucratorii straini nu reprezinta o amenintare pentru piata romaneasca

Citeste si:

Lucratorii straini care vor dori sa munceasca in Romania dupa 1 ianuarie 2007 nu reprezinta un pericol real pentru piata fortei de munca interne, dar ar fi preferabil ca locurile de munca vacante sa fie ocupate de romani, a declarat marti ministrul muncii, Gheorghe Barbu.

Potrivit oficialului MMSSF, chiar daca lucratorii straini nu reprezinta inca o amenintare, companiile din Romania ar trebui sa incerce sa angajeze romani pentru ca dupa aderare piata fortei de munca se va schimba. Ministrul a spus ca, dupa valul de integrare in UE din 2004, in nici unul dintre statele nou intrate in Uniune nu s-a inregistrat o crestere importanta a numarului de angajati straini. "Muncitorii sunt indreptatiti sa caute un loc de munca mai bine platit in alta tara dar ne dorim ca lucratorii din Romania sa-si gaseasca un loc de munca pe piata interna. Pana sa ajungem la importul de forta de munca din statele UE, Romania trebuie sa foloseasca mana de lucru interna, mai ales pe cea din zona rurala, care este doar aparent ocupata", a spus ministrul Barbu prezent la lansarea studiului "Liberalizarea pietei muncii din Romania. Oportunitati si riscuri".

Totodata, secretarul de stat responsabil cu munca in strainatate, Daniela Andreescu a spus ca strainii care lucreaza in Romania acum reprezinta doar 0,2% din forta de munca, prin urmare romanii nu trebuie sa se simta amenintati nici dupa 1 ianuarie 2007.

Andreescu sustine ca numarul strainilor care muncesc in Romania ramane in continuare insignifiant, desi numarul de cereri de permise de munca a crescut cu 120% fata de anul 2002. in ceea ce priveste romanii care vor pleca la munca in strainatate dupa aderare, Andreescu a spus ca in prezent exista 70.000 de solicitari, insa mai mult de 90% dintre acestea provin de la persoane care au mai fost plecate cu contract.

"Prin urmare, migratia va fi preponderent circulatorie, pe durata limitata pentru ca romanii sunt mai selectivi si nu mai pleaca doar de dragul de a pleca ci vor castiguri substantiale", a explicat Daniela Andreescu.