Hipermarket, imediat dupa deschidere. Putinilor cumparatori de la acea ora li se ofera o incursiune in intimitatea ocupationala a locului. Baieti si fete inca aranjeaza marfa in rafturi, sterg cu carpa urmele de sange si gheata din frigiderul unde mai trebuie pusa niste carne, incearca un fel de hochei cu peria, dupa gunoaie, printre pantofii celor din preajma. Il rog pe un tanar, care blocase drumul dintre galantare cu un morman de resturi ale unor ambalaje, sa faca loc, sa ma strecor cu caruciorul. Se intoarce scarbit de la treaba lui (indesa niste pungi in congelator) si mormaie ceva traductibil in limbaj articulat prin "puteati s-o luati pa colo...".

Primul gand care-mi vine in fata unor astfel de atitudini e ce scoala or fi terminat copiii astia?! Si dupa ce au terminat-o, cata meserie le-a ramas in cap si cata li s-a pierdut?

Calitatea serviciilor incepe de la politica scolii

Calitatea serviciilor tine de politica scolii care pregateste lucratori in servicii, considera prof. ing. Gabriel Zorzini, directorul Grupului Scolar de Arte si Meserii al Cooperatiei Mestesugaresti "Spiru Haret" din Bucuresti. Adica, spune el, daca serviciile pentru care se face scolarizarea si numarul de locuri sunt alese in functie de cerintele de pe piata fortei de munca, atunci serviciile oferite sunt bune. Or, continua interlocutorul nostru, "la scolile de stat, acestea sunt stabilite nerealist, doar ca sa asigure ore pentru acoperirea normelor unor profesori, in timp ce pe piata muncii cerinta e alta".

Grupul Scolar "Spiru Haret" este cea mai buna scoala privata pentru servicii, apreciere stransa in cincizeci si ceva de ani de cand functioneaza. Este de observat ca scoala nu a fost niciodata de stat, apartinand cooperatiei. Peretii, panourile ii sunt intesate de diplome castigate in confruntari internationale, de autorizatii eliberate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor. Este scoala-pilot in proiectele romano-germane UCECOM - Camera Mestesugarilor din Koblenz si UCECOM - Fundatia Robert Bosch. Toate acestea sunt certificari ale faptului ca indoiala asupra calitatii pregatirii la "Spiru Haret" nu are cum sa existe. Prof. Paunita Vladaianu, director adjunct, adauga argumentul ca primii cinci elevi clasati in fiecare an la meseriile de bucatar si mecanic auto, precum si cei de la specializarea mecatronica de la liceu pleaca pentru doua saptamani la practica in Germania.

Calificarile cele mai cautate pe piata serviciilor, pentru care Grupul Scolar "Spiru Haret" primeste cele mai multe solicitari, sunt in igiena si infrumusetarea corpului omenesc, turism si alimentatie, optica - unde merg absolventi ai scolii de arte si meserii, precum si tehnician in gastronomie, organizator banqueting si coafor stilist - pentru absolventi de liceu. "In general, numarul absolventilor nostri este mai mic decat cererea in servicii. E criza de ospatari, bucatari, barmani", spune directorul Gabriel Zorzini. Foarte cautati sunt absolventii care stiu meseria de optician. Un absolvent cu o astfel de calificare este platit de la 300 de euro in sus. La fel e ceruta si platita meseria de coafeza. La liceu, o specializare foarte actuala este aceea de tehnician mecatronist sau, altfel zis, un specialist in robotica. Este serviciul asigurat pentru intretinerea si repararea instalatiilor de mare automatizare. Ca sa intelegem ce ar insemna serviciu prost intr-un asemenea domeniu este suficient sa observam ca domeniul presupune cunostinte de hidraulica, electropneumatica, optica etc., dotari minime in scoala, de peste 500.000 de euro, si ca solicitarile de recrutare a absolventilor vin numai si numai de la companii renumite.

Multi absolventi de la "Spiru Haret", buni meseriasi in servicii, pleaca din tara. Absolventi cu pregatire in meserii, precum tehnician maseur, cosmetician, coafor, se afla in SUA, Mexic, Israel, Anglia. In Italia lucreaza multi formati pentru turism si alimentatie. O multime de absolventi pleaca pe vapoare de croaziera, ceea ce poate constitui o explicatie a serviciilor slabe de prin restaurantele din tara.

Directorul Gabriel Zorzini mai gaseste o sursa a serviciilor proaste in concurenta pe care scolilor serioase le-o fac tot felul de centre pentru calificare si recalificare: "La unele dintre acestea, pregatirea este slaba. Ce poate sa ofere un SRL deschis pe o scara de bloc, unde se pregateste la un loc macelar cu coafeza sau mai stiu eu ce? Li se da un certificat acolo, ii gasesti pe la restaurante, pe la centre de infrumusetare si te mai miri de ce sunt servicii proaste". Calitatea serviciilor este afectata, considera interlocutorul nostru, si de faptul ca scolile de arte si meserii din invatamantul de stat nu au avut nevoie de autorizare ca sa-si primeasca elevi la diverse calificari: "Nu le-a intrebat nimeni, nu le-a facut nimeni o minima evaluare a conditiilor de pregatire". Drept urmare, sustine el, in provincie sunt scoli de stat unde cate doua clase de coafeze fac practica la un singur scaun. "Ca sa avem servicii bune, pregatirea trebuie sa se desfasoare in sistem dual - teoria, in scoala, si practica, la agenti economici", spune directorul Grupului Scolar "Spiru Haret", mentionand ca scoala are peste 250 de protocoale de colaborare cu firme din toata aria serviciilor. Practica incepe din anul al II-lea. La absolvire, rata absorbtiei pe piata serviciilor este de peste 90 la suta. Tendinta ultimilor ani in sistemul scolilor UCECOM este de orientare a candidatilor cu precadere (70 la suta) catre scoala de arte si meserii. Motivul il reprezinta posibilitatea pe care o au de a urma in continuare liceul dupa un an de completare. Dincolo de toate, pentru reusita calitatii in servicii, profesorul Gabriel Zorzini subliniaza ca in scoala e nevoie "sa se dea mult mai multa atentie atitudinii pe care absolventii trebuie s-o aiba fata de clienti".

Citeste si:

Dupa majorat, absolventii buni iau calea marii

Prof. Teofil Vultur, directorul Colegiului Economic "Viilor", explica serviciile indoielnice oferite clientilor prin faptul ca absolventii scolii de arte si meserii in domeniu, daca nu continua liceul pe ruta progresiva, ies pe piata muncii, insa raman acolo foarte putin, pana implinesc varsta majoratului. Din acel moment iau calea agentiilor de recrutare a fortei de munca (foarte numeroase), care-i plaseaza ca sa lucreze in alimentatie, mai ales in Franta, Italia, Spania, Anglia si pe vapoare. In tara, remarca profesorul Teofil Vultur, raman cu precadere "absolventii care nu au o pregatire foarte buna. Raman si absolventi bine pregatiti, care sunt recrutati de marile hoteluri si restaurante. In aceste conditii, agentul mic ramane fara forta calificata. Or, asta e cel la care noi apelam in mod frecvent pentru servicii".

Cat priveste prea multele servicii proaste intalnite vara prin hoteluri si restaurante, interlocutorul nostru face observatia ca absolventii din Bucuresti, care sunt considerati cei mai buni, nu merg sa se angajeze pe Litoral, pentru ca au foarte multe oferte in Capitala. Si insista: "Acolo unde lucreaza elevi si absolventi de la Viilor, serviciile sunt bune. Unde sunt servicii proaste, acolo lucreaza mai ales oameni formati prin cursuri de trei luni, prin reconversie. Nu consider ca este cea mai buna solutie pentru formare in servicii. Sigur, se poate face o reconversie din bucatar in cofetar sau din hotelier in ospatar. Dar nu poti dintr-un mecanic sa scoti un ospatar in trei luni. Eu sunt adeptul formarii de lunga durata, fiindca meseria e foarte grea, e o arta".

Colegiul Economic "Viilor" este cea mai mare scoala din tara in domeniul serviciilor din alimentatie si hoteluri, membru in Asociatia Scolilor Hoteliere Europene, e declarat scoala europeana, face schimburi de elevi si profesori cu 16 scoli similare din Europa (are chiar acum la cursuri elevi din Suedia), insa detine o capacitate limitata in a pregati pe masura cerintelor. Pentru moment, numarul absolventilor acestei scoli la nivelul claselor de arte si meserii a scazut mult: daca pana acum ieseau cam 200 pe an, in aceasta vara au fost numai 100. Explicatia este ca absolventii de arte si meserii au mers mai departe, in anul de completare, cu perspectiva liceului.

Abia peste doi ani numarul actual de absolventi se va dubla, pentru ca vor iesi din scoala cei care au pornit spre clasele a XII-a si a XIII-a. Atunci este de asteptat o crestere a calitatii in servicii. Tot pentru calitatea serviciilor, liceul de la "Viilor" si-a axat pregatirea practica exclusiv pe hoteluri si restaurante mari. Directorul Teofil Vultur concentreaza nevoile pentru viitor, in sensul unei oferte de servicii cat mai bune - intr-un singur cuvant "descentralizare" - si explica: "Descentralizarea sistemului va aduce o mai buna finantare pentru dezvoltarea bazei didactice, a celei de pregatire practica si pentru achizitionarea de echipamente. Va permite o mai buna selectie a elevilor pentru scoala de arte si meserii, pentru care sa introducem o proba suplimentara, de aptitudini, care sa fie data inaintea repartizarii computerizate. Descentralizarea va permite si o salarizare mai buna a cadrelor didactice, in vederea atragerii de resurse umane mai bine calificate, pentru ca suntem deficitari cu personal de specialitate". II

Absolventii de studii superioare in comert nu pleaca din tara

Studentii Facultatii de Comert de la Academia de Studii Economice isi incep formarea practica in servicii de la nivelul elementar al muncii necalificate, in anul I, dupa cum aflam de la decanul facultatii, prof. univ. dr. Gabriela Stanciulescu. In anul al II-lea fac o practica la receptii de hoteluri, iar in anul al III-lea trec la analize financiare. 80 la suta dintre ei sunt angajati inca din timpul facultatii, chiar daca nu de la inceput la hotelurile cele mai mari.

Ideea pe care ne-o formasem la nivelul studiilor de arte si meserii in legatura cu plecarea celor mai buni absolventi peste mari si tari, cu scaderea echivalenta a calitatii serviciilor de acasa, ne este contrabalansata de asigurarea pe care o retinem de la doamna decan, potrivit careia absolventii de aici nu pleaca sa lucreze in strainatate. Participa la specializari prin programe si parteneriate internationale, dar nu raman pe unde se duc. "In Romania au niste posturi cum nu au in strainatate", spune prof. univ. dr. Gabriela Stanciulescu si subliniaza: "Nu avem posturi cate cereri avem". II