Sinteti cunoscut in Romania prin filmele pe care le-ati regizat, mai ales "Regina Margot" si "Intimité". Care e relatia dintre cariera dvs. de realizator de film si cea de regizor de teatru?

De cind eram foarte tinar, mi-am dorit sa fac teatru. Teatrul pe care il vedeam in Franta nu imi placea totdeauna, asa ca mergeam mult la cinema si am capatat foarte repede si dorinta de a face film. Totusi, am realizat primul spectacol de teatru in 1964, iar primul film abia zece ani mai tirziu. Totdeauna am crezut ca se pot face ambele in acelasi timp, ca se pot combina. Inspirat de articolele pe care le citeam, am visat mereu la o cariera ca a lui Bergman. In anii ’50, el avea o trupa de teatru cu care lucra iarna, iar vara, cind teatrul se inchidea, facea filme cu aceiasi actori. Era OK, asta trebuia sa faca.

Pelicule epuizante, pelicule minuscule

Printre filmele dvs., a fost vreunul a carui realizare v-a marcat personal intr-un mod deosebit?

Toate filmele mele au fost experiente particulare si interesante. De exemplu, "Regina Margot" a fost, cu siguranta, o etapa fascinanta pentru mine, a fost ceva epuizant, un film foarte greu. Acolo, cautam sa aflu cum se fabrica cinema-ul si am reusit: a fost primul meu film bun. "L’homme blessé" este, de asemenea, un film care imi place mult, iar un altul, care e exact contrariul "Reginei Margot", se numeste "Son frere": un film minuscul, facut cu foarte putini bani, putini actori. A fost o experienta foarte placuta, din motive diametral opuse.

Citeste si:

Intr-adevar, peliculele dvs. sint foarte diferite intre ele. E vorba despre dorinta de a experimenta?

Incerc, bineinteles, sa nu ma repet. Daca am facut o data un film de epoca, in costume, o sa incerc ca urmatorul film sa nu fie la fel. Incerc, de asemenea, sa ma surprind pe mine insumi de fiecare data. Dar, in acelasi timp, daca va uitati la toate filmele mele, unul dupa altul, sint sigur ca veti descoperi ca au ceva in comun.

"Nu sint departe in filmele mele"

Acest ceva comun e un soi de cautare a intimitatii, a detaliului?

Ma intereseaza viata oamenilor, vreau sa stiu cum traiesc, sa inteleg cum traiesc eu, care e rolul relatiei cu ceilalti. Ma intereseaza mult problemele de cuplu, probabil pentru ca chiar eu incerc sa le gasesc o solutie. Ma intereseaza, in sfirsit, dorinta, modul in care oamenii traiesc impreuna, in care se iubesc sau se urasc. Asta este constanta filmelor mele, e un lucru intim, e adevarat.