Potrivit proiectului de strategie adoptat, indeplinirea obiectivului legat de eliminarea controalelor la frontierele interne si aderarea la spatiul Schengen presupun masuri privind adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen, constructia institutionala, componenta de investitii, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate, precum si pregatirea adecvata a personalului care va fi implicat in acest demers.

Proiectul de strategie propus de MAI si aprobat de membrii Comisiei detaliaza masurile care se impun in fiecare din aceste directii de activitate. In cursul aceleiasi reuniuni, Comisia Nationala a aprobat Conceptia Integrata de pregatire a personalului institutiilor si structurilor implicate in procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen.

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a aratat ca Romania are nevoie de cinci ani de pregatiri intense pentru indeplinirea conditiilor necesare, avand in vedere complexitatea deosebita a acestora. "Consider ca am stabilit un termen optimist, dar pentru atingerea acestuia va fi nevoie de respectarea unui calendar strict", a afirmat ministrul Blaga. Ministrul a insistat asupra unei coordonari ireprosabile a institutiilor implicate in pregatirea pentru aderarea la spatiul Schengen, in vederea derularii eficiente a acestui proces si a obtinerii performantei maxime, cu cheltuieli minime.

Pregatirile pentru aderarea la spatiul Schengen vor fi finantate in principal din fonduri europene, Romania urmand sa beneficieze de o finantare de aproape 560 de milioane de euro, cunoscuta sub numele de "Facilitatea Schengen".

Comisia Nationala de Auto-evaluare Schengen, prezidata de ministrul Administratiei si Internelor, reuneste reprezentanti ai ministerelor Afacerilor Externe, Justitiei, Integrarii Europene, Public, Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Comuniatiilor si Tehnologiei Informatiei, dar si ai Secretariatului General al Guvernului, Autoritatii Nationale a Vamilor, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii.

Citeste si:

Etapele aderarii la Schengen

Prin Acordul semnat la Schengen in anul 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor state terte. Conventia de la Schengen a fost semnata de aceleasi 5 state in anul 1990.

In Conventie se formuleaza masurile si garantiile necesare pentru implementarea liberei circulatii a persoanelor. In timp, la lista tarilor semnatare s-au adaugat Italia (in 1990), Spania si Portugalia (in 1991), Grecia (in 1992), Austria (in 1995), Suedia, Finlanda si Danemarca (in 1996), Islanda si Norvegia devenind si ele parti la Conventie. Elvetia a aderat la spatiul Schengen in anul 2004. Statele central si est-europene care au aderat la Uniunea Europeana (UE) in anul 2004 nu sunt inca membre ale spatiului Schengen. Aderarea acestora, prevazuta pentru luna octombrie a acestui an, a fost amanata si se estimeaza ca nu va avea loc mai devreme de anul 2009.

Etapele aderarii Romaniei la spatiul Schengen sunt: transmiterea unei Declaratii de pregatire si propunerea unei date pentru inceperea procesului de evaluare, completarea unui chestionar extins, cu intrebari detaliate despre toate aspectele relevante care urmeaza sa fie analizat de Consiliul Uniunii Europene, dupa care vor demara o serie de vizite de evaluare in functie de rezultatul carora va fi luata decizia finala.