Romanul pare a contine mai multe piese gata scrise; de-abia cind vezi una dintre ele pe scena tinjesti dupa ceea ce inevitabil a fost inlaturat: a disparut lumea lui Dostoievski, tesatura de intimplari si personaje din care se degaja firul crimei infaptuite de Raskolnikov, drumul lui ocolit spre suferinta izbavitoare.

Regizorul Yuriy Kordonskiy a ales sa ne lase sa vedem actiunea de pe toate laturile scenei, prin gaurile din peretii sparti ai unei incaperi, sinteza a tuturor camarutelor sordide din roman (decor - Tina Louise Jones). Vedem de aproape zbaterea personajului central, vocile ii tulbura trupul scuturat de friguri si mintea ispitita de trufia omului exceptional care transcende obstacolele din calea individului obisnuit.

Cum se naste crima ideologica

Citeste si:

Ni se povesteste cum in fata unei circiumi de la marginea orasului o gloata de mujici beti a ucis cu pofta o iapa nevolnica. Raskolnikov-copilul a vazut si a suferit. Acum crede ca viata batrinei camatarese, a "scorpiei", a paduchelui rapace nu valoreaza nimic in comparatie cu perspectivele deschise de mintea lui.

Apoi el o va ucide pe Aliona, camatareasa, si regizorul transcrie scenic identic faptele: crima brutala produsa de intunericul constiintei nu se deosebeste, de fapt, de crima ideologica, infaptuita in numele unei idei, al viitorului, al maselor. Raluca Lazar joaca asa cele doua ipostaze: elemente ale realitatii in fantasmele lui Raskolnikov, in calitatea lor de victime, iapa neputincioasa si camatareasa hrapareata au aceleasi gesturi de aparare.