Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat la ultima sedinta un proiect prin care l-au desemnat pe primarul general sa dea in judecata Societatea Apa Nova Bucuresti, pentru a clarifica statutul juridic al retelelor telescopice (RT). De fapt, asa-numitele retele telescopice nu sunt altceva decat niste conducte de apa, de 90 de km, ce pornesc de la statiile de pompare si pe parcurs sunt prelungite, pe sistem telescopic, in functie de cate blocuri sunt racordate le retea.

Aceste retele sunt rezultatul extinderii orasului si a nevoii de ridicare a noi locuinte peste proiectele initiale. In aceasta situatie se afla aproximativ 240.000 de bucuresteni, din 1.600 de imobile, care in mod normal ar trebui sa beneficieze de aceleasi servicii de apa ca si ceilalti.

Cu toate acestea, Apa Nova refuza sa repare avariile la aceste conducte pe motiv ca sunt in proprietatea asociatiilor de locatari. In plus, cetatenii au depus numeroase petitii la Agentia de Reglementare a Serviciilor Apa-Canal ale Municipiului Bucuresti (ARBAC), reclamand facturile mari si faptul ca li se refuza contorizarea.

Scandalul retelelor telescopice dureaza de patru ani, si pana in prezent nu s-a solutionat in nici un fel. Ba chiar litigiul a ajuns sa fie mediat de un expert tehnic al Comisiei de Experti Internationali, comisie care avizeaza ajustarile tarifare, poate decide si exprima puncte de vedere cu privire la problemele aparute in derularea unui contract de concesiune.

Apa Nova a solicitat ajustare de tarif

Apa Nova considera ca nu a primit in concesiune aceste conducte si refuza categoric pe acest motiv montarea de contoare la fiecare bloc si intretinerea acestora. Insa, culmea ironiei, tot Apa Nova ii recunoaste drept clienti pe proprietarii din aceste blocuri, atunci cand le factureaza consumul de apa si canalizare. Ba, mai mult, ANB a declarat ca este gata sa rezolve problema RT, doar daca i se aproba o ajustare de tarif exceptionala.

Mai exact, o crestere a tarifului actual cu 1.400 de lei/mc, reprezentand o incasare suplimentara de cca 43 milioane euro pana in anul 25 al concesiunii. Solicitarea de ajustare a tarifului nu a fost aprobata, deoarece ARBAC a constatat ca cererea ANB nu este argumentata in raport cu prevederile contractului de concesiune si ale legilor in vigoare la data concesiunii. Reprezentantii Agentiei sustin ca aceste retele sunt incluse in concesiune si se afla in responsabilitatea de intretinere si dotare a ANB.

Citeste si:

Definirea retelelor telescopice

Punctul-cheie care ar rezolva litigiul consta in definirea acestor retele de distributie, pe care ARBAC le considera bunuri proprietate publica, iar ANB, bunuri proprietate privata a utilizatorilor. ARBAC a argumentat punctul sau de vedere, bazandu-se pe constatarea functiei publice a acestor retele si a faptului ca nu puteau fi vandute proprietarilor de apartamente drept cota indiviza, intrucat o astfel de cota indiviza, conform Legii locuintei 114/1996, este aferenta instalatiilor unei singure cladiri si nu mai multor cladiri, cum doreste sa interpreteze legea ANB. "De altfel, Primaria Capitalei, prin Directia sa juridica, a obtinut in Cazul Duca, Decizia nr. 1621A din 18.09.2003 a Tribunalului Bucuresti, castig de cauza. Repectiv instanta a decis ca retelele telescopice in acest caz sunt de interes public", a spus Radu Dumitrescu, directorul tehnic al ARBAC.

"Pe deasupra, am descoperit noi argumente ca retelele telescopice sunt proprietate publica, si deci in administrarea Apei Nova. De exemplu, am regasit o mare parte din bransamentele blocurilor in baza de date a RGAB, prezentate ca mijloace fixe. Fara a pune la socoteala si faptul ca neglijarea acestor retele impiedica Apa Nova sa atinga nivelul de calitate al serviciilor cerute de concesionar C1 - clienti contorizati ca procent din total", a adaugat Dumitrescu.

Cetatenii asteapta decizia instantei

Insa rezolvarea concreta a problemei RT va mai dura daca se alege calea justitiei, in detrimentul cetatenilor care sunt nevoiti sa plateasca in continuare facturi incarcate. Surse oficiale din Directia Juridica a Primariei sustin ca, desi consiliul a aprobat hotararea respectiva, "se analizeaza care ar fi modalitatea cea mai buna pentru solutionare in cazul de fata". "Problema este ca Apa Nova nu ridica un drept de proprietate asupra retelelor si atunci din punct de vedere juridic mai indicat ar fi ca asociatiile de proprietari sa dea in judecata societatea", a mai declarat aceeasi sursa. La randul sau, directorul tehnic ARBAC si-a exprimat speranta ca "poate de data aceasta se va rezolva, iar consiliul si Primarul vor fi fermi".

Balbaielile fostului Consiliu au impiedicat ARBAC sa amendeze Apa Nova de doua ori pana acum.

Printr-o decizie bizara, Consiliul din 2001 (prin HCGMB 153/2001) a hotarat la procedura contractuala de penalizare a ANB ca este nevoie atat de decizia ARBAC, dar si de cea a CGMB. Astfel, ARBAC a luat doua decizii de penalizare a ANB, una de 100.000 euro, in 2002, si una de 1,5 milioane euro, in 2004. Dar nu au fost insa aplicate, intrucat s-a constatat ca CGMB nu poate vota aceste penalitati, fara a se pune problema modificarii regulilor de penalizare, pe care cu ceva timp in urma tot Consiliul le-a stabilit. Insa, intrarea in normalitate prin revenirea la prevederile initiale ale contractului de concesiune nu s-a realizat, Consiliul avand probabil alte prioritati.