Dupa premierele lungmetrajelor lui Corneliu Porumboiu si Catalin Mitulescu, la sfirsitul saptaminii trecute a intrat in cinematografele din Romania filmul "Hirtia va fi albastra" al regizorului Radu Muntean. Celor care au strimbat din nas (inca un film despre Revolutie?) atunci cind au auzit care este subiectul peliculei lui Radu Muntean, autorul "Furiei" le raspunde cu o productie surprinzatoare, atit prin trama populata cu antieroi si care trimite la o viziune particulara despre evenimentul care a schimbat istoria ultimelor decenii, dar si prin maniera de filmare a la "NYPD Blue", cu o camera care nu insista pe detalii, dar pe care decorul le ofera cu generozitate.

"Hirtia va fi albastra" se deschide cu o secventa-soc: un soldat si un civil coboara dintr-o masina militara blindata, isi aprind o tigara, in preajma lor totul e incremenit intr-o liniste apasatoare… O liniste mincinoasa pentru citeva secunde, fara nici un avertisment, gloantele il mitraliaza in plin pe militar si il cauta cu insistenta pe civil. "Civilul" Costi (Paul Ipate) este soldat in termen la o unitate a Ministerului de Interne, in ziua in care declanseaza evenimentele din decembrie 1989. Student la facultatea de film, personaj visator, ajutat de interventiile tatalui sa ramina sa faca armata in Bucuresti, Costi pleaca spre Televiziune, locul in care spera sa participe la rasturnarea regimului comunist - o face in stilul unui copil rasfatat, lucru pe care il citim in replicile ridicole cu care isi motiveaza decizia de a dezerta.

CACOFONIA DECIZIILOR DIN 22 DECEMBRIE

Costi paraseste plutonul de interventie motorizat, condus de locotenentul Neagu, reuseste sa urce intr-unul din camioanele pline cu manifestanti si pina la urma ajunge intr-o vila din preajma televiziunii. Este locul in care, in urma unei neintelegeri care face sa fie luat drept terorist alaturi de un tigan din Berceni, va ramine pentru citeva ore prizonier. De altfel, confuziile si cacofonia vocilor care iau decizii importante pentru marea masa de eroi anonimi functioneaza ca mesaj discret al viziunii lui Radu Munteanu despre evenimentele la care tinarul regizor a participat in mod direct in 1989, cind era soldat in termen.

Granita dintre erou negativ si erou pozitiv se stabileste, astfel, in functie de prejudecatile personale ale fiecaruia dintre participanti (unul din momentele antologice este cel in care tiganul din Berceni este luat drept terorist arab). De altfel, conform spuselor regizorului, pretextul filmului este tragica intimplare in care doua echipaje blindate ale Ministerului de Interne, venite sa apere o unitate militara, au fost mitraliate si distruse din cauza modului defectuos in care au comunicat reprezentantii celor doua ministere.

Tot intimplarea face ca eroul peliculei sa fie in cele din urma eliberat si, pentru ca nu mai intelege nimic, se intoarce la grupul de interventie care il asteapta acasa. Bucla se inchide cu secventa de la inceputul filmului: scapati de tot ce putea sa li se intimple mai rau, membrii grupului de interventie sint tinta rafalelor de mitraliera, pentru ca nu raspund cu parola corecta care le este ceruta.

Revolutia din filmul lui Radu Munteanu, un soi de revolutie la firul ierbii, eveniment al iesirii la rampa a zeci de eroi anonimi care bijbiie, ezita, se razgindesc - desi plina de umor de situatie - iti da fiori reci, poate mai reci decit documentarele post-decembriste, pentru ca lasa sa se citeasca presimtirea ca este un eveniment care in viitor va fi lovit de microbul derizoriului. Si asta pentru ca, asa cum o spune unul din personajele din "A fost sau n-a fost?" al lui Corneliu Porumboiu, "am facut revolutie in stilul nostru".

UN "MAKING-OF" AL REVOLUTIEI

Un merit foarte important al filmului este acela ca reconstituie, cu ajutorul unei scenografii minutioase si al unor replici pline de locurile comune recognoscibile publicului matur, la modul cel autentic cu putinta, atmosfera ultimei zile din comunismul romanesc. "Hirtia va fi albastra" este un fel de making-of al revolutiei de pe ecranul televizorului, un fel de restituire a secventelor care au picat la montaj pentru ca nu dadeau bine in ochii acelui regizor invizibil care a vrut cu tot dinadinsul sa para ca asistam la o revolutie clasica, populata cu eroi pozitivi si negativi.

Una din putinele scapari ale peliculei ar putea fi reprezentata de tusele poate putin prea groase ale ridicolului de situatie sau ale replicilor. Stridente care nu afecteaza in ansamblu forta filmului, care vine din ritmul alert, similar cu al celeilalte pelicule a lui Radu Muntean, "Furia", si din interpretarile remarcabile ale tinerilor actori Paul Ipate, Dragos Bucur, Andi Vasluianu si Alexandru Potocean.

Lasind in urma obsesiile de genul "cine-a tras in noi?", Radu Muntean opteaza pentru o viziune regizorala care dezbraca evenimentul cu adevarat istoric la care el insusi a participat, de impopotonarile super-eroizante de genul celor realizate de Sergiu Nicolaescu si ii ofera confera autenticitatea faptului cotidian. Privit in contextul revizitarilor trecutului comunist sau al revolutiei din decembrie ’89, "Hirtia va fi albastra" il alatura pe Radu Muntean celor care se privesc inapoi fara scrisnet din dinti. II

"Nu pot spera la mai mult de 30.000 de spectatori in Romania"

In ultimii ani, mai multi regizori tineri au realizat filme care au ca subiect/decor comunismul romanesc - in cazul tau revolutia din ‘89. Crezi ca este o simpla coincidenta sau tine de o tendinta? Si daca da, care sint originile acestei tendinte?

Ce sa zic, de vorbit nu ne-am vorbit, asta e sigur. Pe de alta parte, poate ca e normal ca si tinerii cineasti sa se exprime intr-un fel fata de evenimentele care le-au marcat profund existenta si au coincis cu inceputul maturizarii. E foarte posibil ca unghiul tinerilor cineasti sa fie mult mai obiectiv si valabil decit al celor mai in virsta, care si-au tocit simturile in acea epoca.

O despartire relaxata de trecut


Sint filmele despre comunism/revolutie o forma de despartire de "Epoca de Aur" sau tine de recuperarile unei memorii afective?

Citeste si:

Nu pot vorbi decit despre filmul meu, pe care l-am dorit o despartire relaxata de trecut. Cred ca e foarte important sa privim trecutul nu cu crispare sau indiferenta, ci cu o anumita detasare care-ti poate permite sa te obiectivezi.

Cum a receptat publicul si critica din Occident filmul tau?

Critica, foarte bine fara exceptie, publicul, diferit in fiecare tara. Mai rece in Elvetia, foarte cald si entuziast in Bosnia, Polonia si Belgia. E evident ca, mai ales in tarile din est, oamenii inteleg mult mai bine contextul si se pot raporta mai direct la povestea filmului.

In cite tari a fost sau va putea fi vazut filmul tau?

Deocamdata nu stiu, sper in cit mai multe.

Revolutia pe care o traiesc eroii tai coincide cu cea vazuta/traita de tine?

In plan emotional, sigur ca experienta mea seamana cu cea a personajelor din film. Altfel, personajele sint fictive si sint doar inspirate din realitate.

Crezi ca dimensiunea politica cintareste mult in receptarea unor filme cu astfel de tema? Cum crezi ca va recepta publicul din Romania filmul tau?

Eu am tot spus-o."Hirtia va fi albastra" nu are o perspectiva istorico-politica. Filmul abordeaza tema revolutiei din perspectiva personala, umana. Sper din tot sufletul sa mearga la cinema cit mai multa lume sa vada filmul, dar din pacate experienta ultimilor ani si a ultimelor filme romanesti arata ca nu pot spera la mai mult de 20-30 de mii de spectatori, ceea ce e foooarte trist. Motivele sint multe, pornind de la situatia jalnica a salilor din tara si mergind pina la mostenirea nefericita a cinematografului romanesc si invazia posturilor de televiziune.

Pina acum, publicul de la noi a fost familiarizat cu temele mari ale comunismului, discursuri despre lagarul in care am trait etc. si s-a vorbit foarte putin despre personajele care alcatuiesc marea masa de eroi anonimi, ca si cum ar fi existat numai eroi si anti-eroi intr-un eveniment de genul celui din decembrie.

Tu ai ales formula "anti-eroilor" (a unor personaje ordinare). De ce? Care sint dificultatile de care te lovesti in abordarea unui subiect de genul celui din filmul tau? In completare, nu ti-a fost teama ca multi vor strimba din nas la modul "inca un film despre revolutie"?

Sint perfect constient de acest risc. Stiu ca oamenii sint satui de filmele care vorbesc despre conspiratii istorice, teroristi si mari adevaruri despre revolutie insa mai stiu ca daca intrebi pe cineva ce a facut atunci in ‘89 incepe sa-ti spuna cu mult entuziasm o poveste fascinanta. Asta a fost motivul care m-a determinat sa abordez tema la nivel personal.

Care este urmatorul tau proiect?

Un film care deocamdata se numeste "30 si ceva" si e povestea unor prieteni care se reintilnesc dupa ani de 1 Mai la mare, in locul escapadelor din tinerete.